În primul mandat prezidențial, Maia Sandu a reușit să apropie mai mult decât oricând Republica Moldova de Uniunea Europeană, țara începând în vara anului 2024 negocierile pentru aderare. A schimbat semnificativ imaginea țării și a menținut pacea și stabilitatea în ciuda războiului hibrid lansat de Kremlin, menit să destabilizeze și să răstoarne guvernarea pro-europeană, conform unor experți consultați de „Adevărul”.
Primul mandat prezidențial al Maiei Sandu a expirat în data de 24 decembrie, zi în care lidera de la Chișinău a depus jurământul pentru cel de-al doilea mandat, în cadrul unei ședințe comune a Parlamentului și Curții Constituționale a Republicii Moldova.
Astfel, ea a devenit prima femeie președinte, precum și prima aleasă cu votul cetățenilor moldoveni care a obținut două mandate consecutive în istoria țării.
,,Multe de făcut, dar drumul e corect”
Maia Sandu a trecut în revistă realizările din 2020-2024, ani aflați la cârma țării, în timpul primului discurs după preluarea funcției supreme în stat.
,,Am muncit cu dăruire în primul mandat și voi continua, cu și mai multă voință și energie. După 4 ani, cu smerenie pot spune că, împreună, am făcut ceva ce niciodată nu s-a făcut în 30 de ani de independență. Moldova e mai respectată ca oricând, lumea se uită la noi cu drag și interes, și ne sprijină în visul nostru. Restul depinde de noi. Am început sa ne eliberăm de dependența energetică, chiar dacă prețurile sunt în continuare mari, nu ne mai poate nimeni ține sub papuc. Am reușit să deschidem larg ușa spre Uniunea Europeană, ceea ce nu e puțin ca și plan și proiect de țară. Mai sunt multe de făcut, dar drumul e corect. Eu vă îndemn să mergem înainte cu încredere. Nu uitați ce înseamnă Moldova Noastră: Moștenire, Optimism, Luptă, Dezvoltare, Organizare, Voință și Ambiție!”, a afirmat lidera de la Chișinău.
,,Adevărul” a vorbit cu Andrei Curăraru, expert în politici publice și securitate în cadrul Comunității WatchDog.md, și cu Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS), despre reușitele și nereușitele primului mandat prezidențial al Maiei Sandu, precum și despre chestiunile pe care trebuie să se focalizeze mai mult în timpul celui de-al doilea mandat.
Reușitele primului mandat
Ambii experți au afirmat că primul mandat al Maiei Sandu, marcat de multiple crize, inclusiv pandemia de COVID-19, criza energetică, războiul de la graniță și criza refugiaților, a fost unul de succes în domeniul politicii externe, consolidând relațiile cu Uniunea Europeană și asigurând candidatura Republicii Moldova pentru aderarea la UE.
,,Primul mandat al Maiei Sandu, după mine, este unul dintre cele mai reușite mandate ale unei președinte al Republicii Moldova, în special, pe domeniul politică externă. A fost asigurată candidatura Republicii Moldova ca membră a Uniunii Europene. Au fost realizate o serie de obiective strategice pentru Republica Moldova, în special, ceea ce ține de asigurarea securității energetice și o relație mai aprofundată cu Uniunea Europeană”, a spus Andrei Curăraru.
,,Indiferent de toate atacurile la care a fost supusă Republica Moldova, fiind provocată, dezinformată, a rămas stabilă, în pace, cu un grad relativ destul de mare de stabilitate. Nu poți să zici că în țară sunt acțiuni violente, chiar dacă au fost puteri externe, în special, din Federația Rusă, și interne, care au vrut să genereze astfel de lucruri. Un alt punct forte sunt proiectele de infrastructură, care sunt legate iarăși de mandatul președintei, fiindcă utilizând imaginea și relațiile pe care le are în Uniunea Europeană, Republica Moldova a beneficiat de suficient de multe resurse pentru a avea aceste proiecte de dezvoltare comunitară, de infrastructură, care nu sunt suficiente pentru dezvoltarea Moldovei, dar au fost făcute multe lucrări și au fost obținute multe finanțări pe timp de război, în situații de criză”, a menționat Vadim Pistrinciuc.
În opinia lui Andrei Curăraru, Maia Sandu, prima președintă aleasă de popor în istoria Republicii Moldova, s-a evidențiat prin promovarea unei imagini europene a statului, transformând integrarea europeană într-un proiect de țară, ci nu unul politic. Această realizare este considerată superioară predecesorilor săi, precum și altor lideri din regiune, inclusiv din Georgia.
,,În primul rând, președinți aleși de popor nu am avut foarte mulți. Președinții, aleși în Parlament, se bucură de obicei de mai puțină legitimitate și mai puține funcționalități, mai ales când au susținerea unei majorități parlamentare, fiind cazul lui Nicolae Timofti. Ceilalți președinți au fost caracterizați fie printr-un stil legat de anii ,90, mai degrabă de supraviețuire decât de gestionare corectă a statului, afacerilor de stat sau legați de anumite interese de clan, cum a fost comunistul Vladimir Voronin, familia căruia ar fi dominat într-un fel economia țării în perioada în care acesta era președinte. Diferența netă față de alți președinți se traduce, după mine, în trei elemente de bază. Primul este această nouă imagine a Republicii Moldova ca un stat mai european, mai evoluat decât era anterior. Asta ar fi o realizare superioară chiar și Georgiei care a avut un președinte aproape similar, Salome Zourabichvili, dar nu a putut să o capitalizeze. Doi: o abordare bazată pe integritate și pe o toleranță zero față de corupți, fapt ce a fost recunoscut, inclusiv și la nivel internațional. Și trei: o abordare bazată pe interesul național care să primeze față de interesul de partid. Am văzut, inclusiv deschiderea președintelui spre discuții cu partidele extraparlamentare, cu opoziția, dar și crearea unei atmosfere în care integrarea europeană să devină un proiect de țară, ci nu un proiect legat de o persoană sau un partid”, a mai afirmat expertul în politici publice și securitate.
Nereușitele Maiei Sandu
Dar nelipsite au fost și problemele, printre care cele care vizează reforma justiției și securitatea. În cazul ultimului domeniu, potrivit lui Andrei Curăraru, s-ar fi putut face mai mult, în special în contextul corupției politice și electorale.
,,Maia Sandu vorbea despre reforma justiției ca proces care poate fi înfăptuit în patru ani de mandat, fapt care nu a putut fi realizat. Investigațiile cum ar fi cele legate de Comisia Vetting, de evaluare externă durează și asta s-a văzut pe exemplul altor state, unde a avut loc acest proces. Oamenii au așteptat un mandat miraculos și a fost doar un mandat pragmatic, foarte orientat pe obiective concrete și legat de o serie de crize care au intervenit între timp”, a punctat expertul moldovean.
De asemenea, alte puncte slabe au fost legate de „fragmentarea puternică a societății” și de politica economică, potrivit directorului executiv al IPIS, Vadim Pistrinciuc.
,,Știu că nu este responsabilitatea directă a președintelui Republicii Moldova, dar totuși astăzi noi trăim vremuri când nu este suficient doar să reduci birocrația sau să zici că este o țară în proces de reforme. Este important ca, inclusiv președintele țării să aibă o atitudine mult mai flexibilă, deschisă față de tot ce înseamnă afaceri, tot ce înseamnă investiții, indiferent de preferințele geopolitice. Este nevoie ca președintele să se implice cu imaginea, cu simbolismul său în acest proces de atragere a investitorilor în Republica Moldova. Inclusiv la acest capitol este important să se înțeleagă că business-ul, indiferent cum arată, cum miroase, este unica posibilitate să genereze profit și dezvoltarea economică a țării. Aici nu trebuie să îi împărțim ăștia buni, ăștia sunt răi. Toți investitorii care creează locuri de muncă, care investesc în orice domeniu în Republica Moldova sunt bineveniți. Asta trebuie să fie o politică de stat, fiindcă concurența în atragerea investițiilor la noi în regiune, dar în toată lumea, în Europa, este foarte și foarte mare. Inclusiv trebuie să fie explorate piețe noi, țări noi sau cele tradiționale, precum China, India și Asia Centrală. Noi nu putem sa așteptăm doar start-up-uri sau investiții foarte frumoase, cum sunt în training-urile motivaționale. Trebuie sa fim în pas cu timpurile. Și timpurile spun, inclusiv despre anumite libertăți fiscale, libertăți financiare. Piața financiară poate fi dezvoltată în Republica Moldova, de stabilit legături politice mai intense cu alte state și alte regiuni ale lumii care sunt în dezvoltare în momentul de față”, a adăugat Vadim Pistrinciuc.
În următorii patru ani, prioritare trebuie să fie remedierea situației privind fragmentarea societății și dezvoltarea economică, fiind urmate de lupta cu corupția și reforma justiției, care „trebuie să fie procese constante”, mai subliniază Vadim Pistrinciuc.
,,Prima: fragmentarea societății, rezistența instituțiilor statului la această fragmentare. Și ea trebuie abordată cu multă înțelepciune. Această fragmentare amplificată de rețelele sociale trebuie oprită. Cu sudul țării: regiunea Găgăuzia, cu nordul țării: orașul Bălți trebuie găsite modalități de muncă, inclusiv cu diferite grupuri sociale. Noi nu ne putem permite să avem mai multe Moldove într-o Moldovă, înțelegeți. Și da, o mare cauză și vină o poartă, inclusiv acest agenți străini sau dezinformarea rusească. Dar cu abordări sistemice din partea partidelor politice și președintei și mai multă deschidere față de anumite grupuri, chiar care gândesc altfel sau care poate au și alte opțiuni geopolitice, această fragmentare poate fi opusă. Deci trebuie un impuls foarte puternic ca să fie cât mai multe procese de convergență în țară, nu numai de divizare”, a punctat directorul executiv al IPIS.
,,O altă Moldovă”
Iar în opinia lui Andrei Curăraru, președinta Maia Sandu trebuie să se axeze pe consolidarea securității energetice, protejarea procesului electoral și aprofundarea relațiilor cu Uniunea Europeană.
,,Pe domeniul securitate, după mine, se putea face mai mult. Am fost prinși nepregătiți de această schemă de corupere politică pe care a realizat-o Ilan Şor. Acest fapt ne face să regândim în general abordarea în legătură cu securitatea. Astfel, după mine, următorul mandat al Maiei Sandu trebuie să fie legat de securitate, în primul rând de securitate energetică și nu în ultimul timp securitatea procesului electoral, dar și aprofundarea relației cu UE și realizarea cadrului de negocieri.
Cât nu am critica, este clar ca realizările primului mandat prezidențial al Maiei Sandu sunt net superioare nerealizarilor si asta trebuie fixat. Maia Sandu a știut să cultive o imagine de politician de generație nouă, inclusiv această agenda feministă. Ea a cultivat o altă imagine, de un președinte care realizează, care face. În Republica Moldova au avut loc mult mai multe evenimente care au cimentat această imagine de o altă Moldovă personalizată de Maia Sandu, în special, Summit-ul Comunității Politice Europene (CPE) de la Bulboaca care a demonstrat că Republica Moldova deja merită să fie în această familie a statelor europene, deja are o conducere care este capabilă cel puțin administrativ să realizeze niște funcții care ar fi specifice unui stat al Uniunii Europene și că această generație nouă de politicieni se comportă altfel decât cei care au fost legați de furtunul miliardului sau de o relație preferențială cu Federația Rusă”, a conchis expertul Andrei Curăraru.