Bizonii europeni, cândva considerați dispăruți din sălbăticia României, au făcut o reîntoarcere impresionantă în Munții Țarcu, devenind aliați neașteptați în combaterea schimbărilor climatice.
Reintroduși începând cu anul 2014 într-un proiect coordonat de organizații precum WWF și Rewilding Europe, acești colosi ai naturii au un impact semnificativ nu doar asupra biodiversității, dar și asupra capacității ecosistemelor de a capta și stoca carbon, scrie click.ro.
Bizonii, eroi ecologici în captarea carbonului
Studiile realizate de Universitatea Yale evidențiază rolul crucial al bizonilor în reglarea ciclului de carbon. Prin pășunat, fertilizarea solului și tasarea acestuia, aceste animale contribuie la procesul de captare a carbonului. În zona de 48 de kilometri pătrați din Munții Țarcu, bizonii au ajutat la captarea a peste 54.000 de tone de emisii de carbon, un rezultat echivalent cu emisiile anuale ale aproximativ 84.000 de mașini pe benzină.
Profesorul Oswald Schmitz de la Yale subliniază că reintroducerea faunei sălbatice, inclusiv a bizonilor, poate crește bugetul de carbon al ecosistemelor cu până la 90%, aducând beneficii ecologice considerabile. Îmbunătățirea fertilității solului și regenerarea vegetației sunt doar câteva dintre efectele benefice ale acestora, care ajută, de asemenea, la reducerea riscurilor de eliberare a carbonului stocat în sol.
O legătură ancestrală restaurată
Reîntoarcerea bizonilor în România nu este doar un succes ecologic, ci și o restaurare simbolică a unei legături străvechi între oameni și natură. În tradiția românească, bizonii sunt văzuți ca simboluri ale puterii și rezistenței, fiind adesea evocați în poveștile și legendele din Carpați. Astfel, această reîntoarcere are și o valoare culturală importantă, oferind românilor oportunitatea de a redescoperi tradițiile și poveștile care însoțeau aceste animale impunătoare.
Măsuri de protecție și un viitor sustenabil
Pentru a asigura succesul reintroducerii bizonilor, autoritățile și organizațiile de conservare au implementat măsuri stricte de protecție. Habitatul acestora este monitorizat constant pentru a preveni migrarea în teritorii nesigure, iar populația este gestionată pentru a sprijini o creștere controlată. Modelul de reîmpădurire și protecție din România a început deja să inspire alte țări europene.
Mai mult, Organizația Global Rewilding Alliance și cercetători de la Universitatea Yale lucrează la dezvoltarea unui model computerizat care să analizeze impactul reintroducerii bizonilor asupra captării de carbon la nivel global. Aceste inițiative deschid drumul unui viitor în care natura va juca un rol central în combaterea schimbărilor climatice.
Bizonii europeni, prin prezența lor și prin contribuția la lupta împotriva crizei climatice, continuă să demonstreze importanța faunei sălbatice în menținerea unui echilibru ecologic sănătos.