Dacă oamenii creştini din Europa îşi părăsesc poziţiile, atât bisericile creştine europene, cât şi statele naţionale democratice europene vor cădea, iar libertatea religioasă creştină şi democraţia politică europeană vor fi pierdute - a declarat luni preşedintele Parlamentului ungar, László Kövér, în cadrul ceremoniei dedicată Zilei Libertăţii Religioase, la Turda, potrivit agenției MTI, citate de Rador Radio România.
În oraşul din Transilvania s-a ţinut o slujbă solemnă pentru a comemora hotărârea adoptată în anul 1568 de Dieta Transilvaniei, care, pentru prima dată în Europa, a consacrat prin lege libertatea de conştiinţă.
László Kövér a descris drept o onoare faptul că poate vorbi în numele Parlamentului Ungariei la Turda. Oficialul ungar a amintit că, în urmă cu 457 de ani, Dieta Transilvaniei „a formulat şi a legiferat un nou ideal al libertăţii, deschizând un capitol important în istoria culturală creştină a Europei”.
Politicianul ungar a subliniat că fiecare naţiune are idealurile sale vitale care pot îmbogăţi lumea, iar „idealul maghiar al libertăţii religioase din epoca modernă timpurie” a fost formulat la Turda. De asemenea, „idealul maghiar al libertăţii politice moderne” a fost formulat în anul 1852 de Kossuth Lajos, care a afirmat: „Totul pentru popor şi prin popor. Nimic despre popor fără popor. Aceasta este democraţia. Şi acesta este spiritul dominant al vremurilor noastre”.
„În Europa domneşte spiritul anticristic”
În discursul său, László Kövér a remarcat că, pe parcursul istoriei, maghiarii au învăţat că nu se poate trăi fără idealuri, dar nici din iluzii nu este permis să trăieşti. Președintele Parlamentului ungar a subliniat că maghiarii nu au iluzii cu privire la starea creştinismului sau a libertăţii europene.
„În Europa domneşte spiritul anticristic şi de decreştinizare. Se încearcă să fie convinşi oamenii europeni să respingă darul lui Dumnezeu, credinţa, să devină fără rădăcini şi să renunţe la cel mai puternic instrument de autoapărare politică, democraţia europeană”, a afirmat preşedintele Parlamentului Ungariei, îndemnându-i pe cei prezenţi să fie modelatori ai politicii, nu doar victime ale acesteia.Politicianul ungar a subliniat că, dacă Stăpânul istoriei va înzestra maghiarii, românii şi alte popoare din Europa Centrală cu previziunea şi înţelepciunea legislatorilor transilvăneni de odinioară, îşi vor apăra idealurile de libertate, credinţa şi statele lor.După ceremonie, László Kövér a declarat pentru mass-media publică ungară că legea libertăţii religioase este una dintre „realizările remarcabile” ale maghiarilor, „de care putem fi mândri”.În cadrul slujbei solemne de la Biserica Unitariană din Turda, pastorul gazdă, István Lajos Józsa, a rostit o rugăciune, iar rectorul Institutului Teologic Protestant din Cluj Napoca, Sándor Kovács, a ţinut predica. Rectorul a subliniat că, în anul 1568, la Turda, nu a fost consacrat individul, ci dreptul comunităţii de a asculta liber cuvântul lui Dumnezeu. Sándor Kovács a evidenţiat că moştenirea Turdei ne învaţă că toleranţa nu este o renunţare la credinţă, ci o mărturisire a acesteia.Episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, István Kovács, a mulţumit pentru faptul că Parlamentul Ungariei a fost demn de predecesorii săi şi a declarat Ziua Libertăţii Religioase o sărbătoare pentru întreaga naţiune maghiară. István Kovács a subliniat că „adevărul divin” a devenit clar pentru ordinele din Transilvania atunci când a fost creată legea libertăţii religioase.Episcopul Bisericii Reformate din Ardeal, Vilmos József Kolumbán, a amintit, în numele bisericilor protestante, că Transilvania a fost mult timp marcată de dispute religioase, dar popoarele sale au realizat că numai împreună pot face faţă provocărilor şi pot construi un viitor în care toţi să-şi găsească locul. Episcopul a subliniat că „hotărârea Dietei de la Turda nu este doar o amintire glorioasă a trecutului, ci şi un angajament pentru viitor”.După slujbă, participanţii s-au deplasat la Monumentul Libertăţii Religioase, unde prim curator al Bisericii Unitariene Maghiare, Emőd Farkas, a vorbit despre simbolistica monumentului, urmat de depunerea coroanelor de flori.