Într-un an în care țări reprezentând aproape jumătate din populația lumii au chemat alegătorii la urne, democrațiile au îndurat violențe și spaime majore, dar s-au dovedit și rezistente, scrie Reuters.
Fostul președinte american Donald Trump a supraviețuit la două tentative de asasinat și, în ciuda temerilor legate de un rezultat contestat și de tulburări, a câștigat din nou Casa Albă cu o victorie clară și pare pregătit pentru o tranziție pașnică la putere luna viitoare, potrivit Mediafax.
Mexic a înregistrat cele mai sângeroase alegeri din istoria modernă, cu 37 de candidați asasinați înainte de vot, dar a ales prima sa femeie președinte, Claudia Sheinbaum.
Pe patru continente, liderii în exercițiu au fost înlăturați de la putere în alegeri care au provocat adesea violențe, dar care, în cele din urmă, au îndeplinit o funcție centrală a democrației: transferul ordonat de putere în conformitate cu dorințele alegătorilor.
În Africa de Sud și India, partidele aflate de mult timp la putere și-au păstrat puterea, dar și-au pierdut majoritățile absolute.
Criza politică din Coreea de Sud din această lună arată de ce este importantă sănătatea democrației. În câteva ore derutante, președintele celei de-a patra economii ca mărime din Asia și al unui aliat militar cheie al SUA a declarat legea marțială într-un discurs televizat de seară, apoi a dat rapid înapoi după ce parlamentarii și mulțimile numeroase l-au sfidat.
Parlamentul l-a pus ulterior sub acuzare pe președintele Yoon Suk Yeol, însă acesta a respins apelurile de a demisiona, în așteptarea unei decizii a Curții Constituționale cu privire la viitorul său. Evenimentele au speriat piețele și aliații Coreei de Sud, care se tem de capacitatea acesteia de a descuraja Coreea de Nord, dotată cu arme nucleare.
În Europa, extrema dreaptă a făcut progrese în Germania, Franța, Austria, Parlamentul European și, de asemenea, în România, unde alegerile prezidențiale vor fi reluate după acuzațiile de amestec rusesc.
Acest lucru a alimentat o dezbatere științifică aprinsă cu privire la faptul dacă Europa retrăiește o versiune mai blândă a anilor 1930, când fascismul a pornit în marș. Partidele de orientare rusă au obținut rezultate mai bune decât preconizau sondajele atât în Georgia, cât și în Moldova.
Deplasarea Europei spre dreapta a reflectat neliniștile economice, dar aceleași îngrijorări au determinat și unele schimbări politice în direcția opusă, cum ar fi în Marea Britanie, unde Partidul Laburist de stânga a pus capăt a 14 ani de guvernare conservatoare.
Potrivit Yanei Gorokhovskaia, director de cercetare la Freedom House, organizație de lobby pro-democrație cu sediul în SUA, care întocmește un raport anual privind democrația globală, anul acesta nu au existat încercări de a împiedica un transfer pașnic de putere. Dar Gorokhovskaia a spus că autocrațiile au devenit mai represive în 2024, citând alegerile simulate din Rusia, Iran și Venezuela. Freedom House spune că alegătorii nu au avut de ales la urne într-un sfert din cele 62 de alegeri care au avut loc între 1 ianuarie și 5 noiembrie.
„Nu este vorba atât de mult de faptul că democrația pierde teren, ci de faptul că autocrațiile se înrăutățesc”, a spus ea.
În 2025 sunt programate mult mai puține alegeri, deși Germania va testa din nou atractivitatea extremei drepte într-o țară atât de traumatizată de epoca nazistă încât a instituit mecanisme de control și echilibru pentru a împiedica extremiștii de dreapta să preia din nou puterea. Alegătorii germani vor alege un nou parlament pe 23 februarie.
Un alt obiectiv al anului 2025 va fi modul în care instituțiile democratice, cum ar fi o presă liberă și un sistem judiciar independent, se descurcă sub liderii care au venit la putere sau au fost realeși în acest an.
În acest context, Freedom House spune că va analiza ce face Trump în al doilea mandat. Trump a declarat că presa tradițională este coruptă și că va investiga sau va urmări în justiție rivali politici, foști ofițeri de informații și procurori care l-au anchetat.
Anul viitor va fi, de asemenea, important pentru Bangladesh și Siria, unde revoluțiile au răsturnat liderii autocrați cu o viteză uluitoare. Șeful guvernului interimar din Bangladesh, laureatul premiului Nobel Muhammad Yunus, a început să elaboreze reforme electorale după ce protestele în masă au determinat-o pe prim-ministrul Sheikh Hasina să demisioneze și să fugă în India. El afirmă că alegerile ar putea avea loc până la sfârșitul anului 2025, cu condiția ca reformele cele mai fundamentale să fie realizate mai întâi.
În Siria, după 13 ani de război civil, rebelii înarmați au cucerit capitala Damasc într-un avans fulgerător, determinându-l pe președintele Bashar al-Assad să fugă în Rusia. O mare parte a țării este acum condusă de rebeli conduși de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham, desemnată de unele țări occidentale drept grup terorist. Noii conducători vorbesc despre toleranță și statul de drept, dar până acum nu s-au pronunțat public cu privire la alegeri.