Sistemul de sănătate este cel mai afectat de măsurile fiscale din "ordonanţa trenuleţ", în condiţiile în care toate recompensele salariale rămân blocate, a declarat, sâmbătă, Gabriel Predica, vicepreşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", după întâlnirea dintre sindicate, patronate şi premierul Marcel Ciolacu cu privire la măsurile fiscale propuse prin Ordonanţă privind unele măsuri fiscal-bugetare.
"Sistemul de sănătate este cel mai afectat de o astfel de ordonanţă. Este recunoscut că, în sănătate, avem acest sistem de asigurare a continuităţii actului medical. Deci, toate recompensele salariale rămân blocate. Salariaţii din Sănătate, infirmierele, asistentele ş.a.m.d. continuă să aibă aceste drepturi la nivelul lunii ianuarie 2018. Medicii continuă să efectueze gărzi suplimentare, cu acelaşi tarif orar din 2018. Deci, din punctul nostru de vedere, această ordonanţă reprezintă o tăiere pe linie de venituri salariale. De ce reprezintă acest lucru? Întrucât orice punct procentual al inflaţiei de anul viitor înseamnă tăiere de venit salarial. Dacă matematic înseamnă îngheţare, economic înseamnă tăiere de venit salarial. Am transmis acest lucru (liderilor din coaliţie, n.r.), iar reacţia domnului prim-ministru a fost că, în anul 2024, creşterea de venit salarial în sănătate a fost de 24,4%. Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau cu totul diferit. A fost vorba despre o creştere doar pe zona salariilor de bază, nicidecum a venitului. Creşterea a fost undeva în jurul inflaţiei pe anul 2024, undeva probabil în jur de 10%, iar dânsul a spus că Guvernul nu are obligaţia să asigure o creştere proporţională cu inflaţia. Noi am cerut cel puţin acest lucru. Ar fi firesc ca anul viitor să avem o creştere de cel puţin nivelul inflaţiei", a menţionat Gabriel Predica.
Liderul sindical a precizat că există posibilitatea declanşării unor proteste spontane în spitale, însă nu se poate discuta încă despre grevă generală, pentru că greva generală presupune anumiţi paşi.
"Nu excludem în sistemul de sănătate, spre exemplu, să avem de-a face inclusiv cu proteste spontane în spitale. Nu putem discuta încă despre grevă generală, pentru că greva generală presupune anumiţi paşi, trebuie să vedem gradul de aderenţă al membrilor etc. I-am atras atenţia prim-ministrului că există aceasta posibilitate. Putem discuta despre întreruperea lucrului pe perioade scurte, poate deveni chiar şi un fenomen naţional. Acest protest spontan nu reprezintă o formă sindicală de protest", a subliniat Gabriel Predica.
Şi preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a făcut referire la proteste cu privire la măsurile fiscale din "ordonanţa trenuleţ".
"Noi am anunţat proteste. În ceea ce priveşte orele suplimentare, am spus: "Domnule, nu mai cereţi ore suplimentare dacă nu sunteţi capabili să le plătiţi, pentru că nu sunt ore suplimentare făcute conjunctural, adică am o lucrare şi, ocazional, săptămâna asta trebuie să fac nişte ore suplimentare, deci, săptămâna următoare pot să le recompensez, ci sunt structurale din cauza lipsei de personal suficient, cum este în poliţie, cum este în justiţie, la penitenciare, cum este în sănătate. În ceea ce priveşte îngheţarea angajărilor, au spus că toate memorandumurile aprobate, inclusiv cele din sănătate, vor funcţiona în continuare, deci se vor face angajări legate de acest lucru. Problema de fond este că numărul de angajări trebuie să se încadreze în bugetul pe anul trecut sau, mai corect spus, pe anul acesta, drept pentru care nu vor exista resurse. Am mai spus că, de fapt, ordonanţa trenuleţ rezolvă două probleme, pentru cetăţeanul simplu prin pensii, ajutoare sociale, sau pentru salariat prin reducerea veniturilor salariale, dar nu afectează decidenţii politici.", a subliniat Hossu.
Preşedintele Cartel Alfa a menţionat că o nouă formă a "ordonanţei trenuleţ" o va primi în această seară.
"Au spus că o nouă formă a ordonanţei trenuleţ o s-o primim în această seară (sâmbătă, n.r), în sensul în care o parte din ceea ce am ridicat au zis că vor încerca să găsească soluţii de rezolvare. Aşteptăm forma finală şi, în funcţie de acest lucru şi decizia colegilor noştri, vom hotărî mai departe forma de acţiune", a precizat Hossu.
Pe de altă parte, el a spus că, în ceea ce priveşte pensiile, indexarea automată cu inflaţia este prorogată până în 2026.
"La pensie există indexarea automată cu inflaţia - şi este prorogată până în 2026 - şi i-am spus că nu numai că prorogarea va crea o tensiune socială suplimentară, dar este imorală, pentru că, practic, conform legii, dacă se aplică de la 1 ianuarie 2026, se aplica numai pe inflaţia din 2024, nu şi pe inflaţia din 2023, care au suportat-o, dar n-au văzut corecţia inflaţionistă respectivă", a adăugat Hossu.
La rândul său, vicepreşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" a menţionat că există şi o parte pozitivă în urma discuţiilor cu decidenţii politici, în condiţiile în care negocierile pe viitoarea Lege a salarizării ar putea demara imediat după adoptarea Legii bugetului.
"Aş spune că există şi o parte pozitivă, o afirmaţie a domnului prim-ministru legată de demararea negocierilor pe viitoarea Lege a salarizării, imediat după adoptarea Legii bugetului. Este un ţel al nostru. Noi, la nivelul Ministerului Sănătăţii, am ajuns la o concluzie cu privire la cum ar trebui să arate această lege, de aşa natură încât să asigure creşteri salariale pentru toţi angajaţii din sistem. Acolo ar fi o speranţă. Vom vedea dacă într-adevăr Guvernul se va ţine de un calendar, imediat după adoptarea Legii bugetului - şi dacă, într-adevăr, va respecta doleanţele noastre", a mai spus Gabriel Predica.