Oficiali de top ai administrației Trump au stabilit contracararea influenței globale în creștere a Chinei ca o prioritate de politică externă. În Asia Centrală, oficialii americani se vor confrunta cu o luptă dificilă în încercarea de a reduce amprenta economică în expansiune a Beijingului, relatează publicația Eurasianet în cadrul unei analize.
Beijingul și-a consolidat poziția de jucător economic dominant în regiune, care se află la granița de vest a Chinei, înregistrând o creștere de aproape 5% a cifrei de afaceri comerciale în 2024, potrivit datelor publicate de Administrația Generală a Vămilor a țării. China a reușit să dea la o parte Rusia ca principal partener comercial al regiunii.
Cifrele arată că balanța comerțului din 2024 înclină puternic în favoarea Chinei
Cifra de afaceri totală cu Asia Centrală a ajuns la 94,8 miliarde de dolari, în creștere de la 89,4 miliarde de dolari în anul precedent. Bunurile și serviciile chinezești exportate în Asia Centrală au valorat 64,2 miliarde de dolari, reprezentând mai mult de două treimi din comerț. Cea mai mare parte din cele 30,6 miliarde de dolari pe care China le-a importat din Asia Centrală anul trecut au inclus resurse naturale, inclusiv petrol, gaze naturale, pământuri rare, metale prețioase și minerale. Un alt articol important de import au fost fructele și alte produse alimentare.
Kazahstanul a rămas cel mai mare partener comercial al Chinei în regiune, cu o cifră de afaceri bilaterală de 43,8 miliarde de dolari, o creștere de aproape 7% față de totalul anului precedent. Kazahstanul a importat bunuri și servicii în valoare de 28 de miliarde de dolari, iar exporturile au totalizat 15,9 miliarde de dolari.
Kârgâzstanul a înregistrat cea mai mare creștere procentuală de la an la an cu China, cifra de afaceri bilaterală crescând cu aproximativ 15%, la 22,7 miliarde de dolari. Cel mai notabil aspect este că Kârgâzstanul și-a crescut exporturile către China cu un uimitor 3.270%, de la 80 de milioane de dolari în 2023 la 2,8 miliarde de dolari anul trecut. Cu toate acestea, Kârgâzstanul a înregistrat un deficit comercial masiv cu China în 2024, deoarece importurile au ajuns la 19,9 miliarde de dolari.
Comerțul cu Turkmenistanul, al treilea cel mai mare partener comercial al Chinei din regiune, a rămas stabil la 10,6 miliarde de dolari. Dar Turkmenistanul a rămas singurul stat din Asia Centrală care a înregistrat un excedent comercial cu Beijingul. Exporturile din Ashgabat au totalizat 9,6 miliarde de dolari, în timp ce importurile au fost limitate la puțin peste 1 miliard de dolari. Surplusul turkmenilor este departe de a fi o anomalie. Balanța comercială favorabilă a țării cu China datează cel puțin din 2014, ceea ce este cel mai vechi din datele GACC.
Uzbekistanul a înregistrat o scădere marginală a comerțului cu China cu aproximativ 2%, la puțin sub 13,8 miliarde de dolari, exporturile către China ridicându-se la 2 miliarde de dolari și importurile de 11,8 miliarde de dolari.
Tadjikistanul a înregistrat, de asemenea, o scădere a cifrei de afaceri bilaterale cu aproape 2%, la aproximativ 3,9 miliarde de dolari. În timp ce exporturile către China au crescut cu aproape 40% de la an la an, la 350 de milioane de dolari, importurile tadjice s-au ridicat la puțin peste 3,5 miliarde de dolari.
Zona Caucazului
Între timp, influența economică a Chinei în Caucaz este, de asemenea, în creștere, cifra de afaceri comercială cu cele trei țări din regiune ajungând la 6,5 miliarde de dolari în 2024, în creștere față de totalul anului precedent de 5,4 miliarde de dolari, o creștere de 22%. Ca și în cazul Asiei Centrale, balanța comercială a beneficiat în mod covârșitor pentru China: importurile statelor din Caucaz au fost în valoare de 5,3 miliarde de dolari, în timp ce exporturile s-au ridicat la 1,1 miliarde de dolari.
Azerbaidjanul a reprezentat cea mai mare parte din cifra de afaceri comercială a regiunii, cu aproape 2,5 miliarde de dolari, și a înregistrat cea mai mare creștere: peste 43% de la an la an. Dar creșterea a fost determinată exclusiv de importurile din China, care au crescut cu 55%, la 2,4 miliarde de dolari, în timp ce exporturile deja neglijabile ale Baku s-au prăbușit cu 64%, la 61 de milioane de dolari.
Comerțul Georgiei cu China a crescut cu aproximativ 10%, la 2,3 miliarde de dolari
Importurile au rămas în mare parte neschimbate, la aproximativ 2 miliarde de dolari. Și în timp ce exporturile au crescut cu aproximativ 142%, totalul a fost încă relativ modest de 276 de milioane de dolari.
Cifra de afaceri bilaterală a Armeniei a crescut cu 15%, la 1,8 miliarde de dolari. Dar, ca și în cazul Azerbaidjanului, fluxul extins de mărfuri din China a fost cel care a reprezentat practic toată creșterea: importurile chineze au crescut cu peste 75%, depășind 1 miliard de dolari, în timp ce exporturile s-au redus cu aproximativ 22%, la 768 de milioane de dolari. Înainte de 2024, Armenia a avut balanțe comerciale pozitive cu China cel puțin din 2014. Eforturile Erevanului de a-și reduce dramatic dependența economică de Rusia au contribuit probabil la împingerea balanței comerciale a țării cu Beijingul în teritoriu negativ.
Trump și relația cu China
După ce a fost învestit, Trump anunţă că ar putea intra în vigoare de la 1 fenruarie taxe vamale de 10% ale tuturor importurilor chineze. În timpul campaniei electorale, el a evocat taxe de până la 60%.
Noul preşedinte american Donald Trump anunţă că preferă să nu impună taxe vamale Chinei - o răzgândire brutală faţă de ameninţările sale repetate de a-şi lovi cel mai mare rival economic cu taxe grele la import de 10% începând din februarie, relatează AFP.
Întrebat într-un interviu la Fox News dacă poate încheia un acord cu liderul chinez Xi Jinping cu privire la Taiwan şi comerţ. Trump a răspuns că ”pot s-o fac pentru că avem un lucru pe care ei îl vor, avem o comoară”.
”Avem o foarte mare putere aspra Chinei, taxele vamale şi ei nu le vor, iar eu n-aş prefera să fiu nevoit să le folosesc. Dar este o putere uriaşă împotriva Chinei”, a declarat noul preşedinte american în acest interviu difuxat în Statele Unite, relatează News.ro.
Relaţiile comerciale sunt tensionate şi între UE şi China.
Numărul contensioaselor este în creştere, însă o măsură extrem de emblematică a fost impunerea anul trecut de către Bruxelles a unei suprataxări a maşinilor fabricate în China.