Sâmbătă, la Biserica „Sfântul Columba” a Parohiei Dublin II, va avea loc întronizarea Preasfințitului Părinte Nectarie ca primul Episcop Ortodox Român al Irlandei și Islandei. Acest eveniment marchează un moment istoric în viața comunității ortodoxe române din această parte a Europei.
Într-un mesaj intitulat „Mulțumire”, transmis la rugămintea Basilica.ro, Preasfinția Sa și-a exprimat recunoștința față de cei care l-au sprijinit și încrederea în lucrarea pe care o va continua:
„Înainte de toate îi mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru toate cele dăruite, știute și neștiute. Gândurile mele de recunoștință se îndreaptă către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și către toți membrii Sfântului Sinod care prin încrederea acordată m-au ales în demnitatea de Episcop Ortodox Român al Irlandei și Islandei.”
PS Nectarie a evidențiat munca pastorală realizată în ultimii 20 de ani în aceste teritorii, sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif:
„Pe aceste meleaguri, Părintele Mitropolit Iosif, „cu timp și fără timp”, a lucrat la organizarea comunităților în parohii, misiuni, filii și o mănăstire. Continuarea acestei slujiri rodnice, de mai bine de două decenii, îmi este încredințată și mă voi strădui ca împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, cu slujitorii Sfântului Altar și, desigur, cu ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu, această lucrare să crească și să rodească spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră.”
Preasfințitul Părinte Nectarie a transmis și un îndemn către credincioși, subliniind importanța păstrării credinței în contextul actual:
„Într-o societate profund secularizată suntem chemați cu toții la a fi martori și mărturisitori ai Învierii Mântuitorului Hristos prin fapta noastră de zi cu zi, prin firescul vieții de creștin care își trăiește credința în pofida greutăților din această lume.”
Ceremonia de întronizare va reuni numeroși ierarhi și reprezentanți ai comunității ortodoxe românești, marcând oficial începutul slujirii Preasfințitului Nectarie în această nouă eparhie.
STIRIPESURSE.RO publică mesajul integral al Preasfințitului Nectarie:
Mulțumire
„Eu am sădit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească.” (I Corinteni 3, 6)
„Înainte de toate îi mulțumesc Bunului Dumnezeu pentru toate cele dăruite, știute și neștiute. Gândurile mele de recunoștință se îndreaptă către Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și către toți membrii Sfântului Sinod care prin încrederea acordată m-au ales în demnitatea de Episcop Ortodox Român al Irlandei și Islandei.
La începutul acestei slujiri îmi aduc aminte de cuvintele părintești ale Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Iosif când am fost hirotonit arhiereu: «Suntem în zilele Crucii și tocmai aceasta va fi „umbra și lumina” care te vor călăuzi în toată slujirea ta de episcop.» Acestea îmi sunt nu doar ca reper, ci voi încerca să le trăiesc și mai mult în această eparhie din Occidentul Europei ce cuprinde două țări: Irlanda și Islanda. Două țări îndepărtate geografic de România, dar unde locuiesc numeroși români.
Pe aceste meleaguri, Părintele Mitropolit Iosif, „cu timp și fără timp”, a lucrat la organizarea comunităților în parohii, misiuni, filii și o mănăstire. Continuarea acestei slujiri rodnice, de mai bine de două decenii, îmi este încredințată și mă voi strădui ca împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Iosif, cu slujitorii Sfântului Altar și, desigur, cu ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu, această lucrare să crească și să rodească spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră.
„Iar noi n-am primit duhul lumii”
Conștient de responsabilitatea și demnitatea slujirii la care am fost chemat, aduc un gând credincioșilor ortodocși din Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei. Sfântul Apostol Pavel le amintea creștinilor din Corint că nu au primit duhul lumii acesteia, ci Duhul lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 12).
Într-o societate profund secularizată, suntem chemați cu toții la a fi martori și mărturisitori ai Învierii Mântuitorului Hristos prin fapta noastră de zi cu zi, prin firescul vieții de creștin care își trăiește credința în pofida greutăților din această lume.”