Încă de acum 9000 de ani, pe teritoriul de astăzi al României, s-au dezvoltat adevărate imperii preistorice, vechi civilizații extrem de avansate pentru vremurile lor, considerate adevărate leagăne ale civilizației agrare central-est europene. Toate au dispărut în mod misterios.
Pe teritoriul de astăzi al României, acum aproximativ 7500 de ani, prosperau civilizații care au modelat istoria veche a Europei, adevărate leagăne agrare, focare de artă și tehnologie preistorică. Cu așezări uriașe, adevărate „orașe” preistorice, cu o cultură unitară pe areale întinse și un simbolism încă nedescrifrat, aceste civilizații sunt printre cele mai misterioase și fascinante din istoria bătrânului continent, potrivit adevarul.ro.
Leagănul civilizației agrare în Europa: Cultura Cucuteni
Una dintre cele mai impresionante civilizații preistorice din Europa s-a dezvoltat, acum aproximativ șapte milenii, în nord-estul României de astăzi. A rămas cunoscută în istorie drept cultura Cucuteni-Ariușd-Tripolie și se întindea din estul Transilvaniei până în Ucraina. Cea mai mare parte a așezărilor acestei civilizații se afla, însă, pe teritoriul de astăzi al Moldovei, în nord-estul României.
Începuturile civilizației Cucuteni pot fi plasate în anul 5500 îHr, ea fiind descoperită abia în secolul al XIX-lea. Atunci când niște țărani care căutau piatră într-un deal, în satul Cucuteni, județul Iași, au dat peste fragmente de ceramică cu desene misterioase. Folcloristul Theodor Burada a reușit să anunțe specialiștii vremii. Descoperirile care au continuat să apară și să fascineze au făcut vâlvă în lumea științifică internațională.
Densitatea aşezărilor cucuteniene este cu totul ieşită din comun. „Uneori pe teritoriul unui sat actual găsim urmele a 8-10 staţiuni cucuteniene”, scria specialistul Senica Ţurcanu, doctor, şef al muzeului ”Istoria Moldovei” de la Iaşi. Pe o suprafață de 350.000 de kilometri, toate aceste așezări indică, în mod remarcabil, o cultură unitară, ceea ce poate să indice legături economice, cultice sau sociale între diferitele așezări, dar și o origine comună.
Civilizația Cucuteni: o mare „civilizație comercială”
Așezările erau bine sistematizate și erau înconjurate cu șanțuri de apărare, val de pământ și, cel mai probabil, palisadă. Oamenii culturii Cucuteni erau agricultori, crescători de animale, vânători, dar mai ales artizani și meșteșugari. Uriașele lor așezări, precum cea de la Ripiceni, județul Botoșani, care se întinde pe aproximativ 30 de hectare, erau adevărate antrepozite comerciale preistorice. „Aveau şi un nivel de trai suficient de ridicat, puteau să construiască aceste sate, unele cu locuri centrale care puteau să aibă şi funcţii administrative, poate religioase, poate de tipul acesta comercial, să construiască arme şi unelte la nivel respectiv, să folosească aramă pe o scară destul de ridicată”, spune reputatul profesor doctor Dumitru Boghian.
Meșteșuguri și artizanat: maeștri ai olăritului și ai artei figurative
Civilizația Cucuteni este cunoscută pentru realizările sale remarcabile în olărit. „Triburile Cucuteni au creat splendida şi originala ceramică pictată şi au lăsat opere nu mai puţin remarcabile în domeniul artei figurative. Realizările artistice ale cucutenienilor se înscriu, incontestabil, între cele mai importante manifestări de artă plastică din lume”, precizează Senica Ţurcanu.
Misterele civilizației Cucuteni: Simboluri și dispariția bruscă
Civilizația Cucuteni ascunde multe mistere, inclusiv simbolistica lor complexă atât pe ceramică, dar și la nivelul plasticii antropomorfe. „Deocamdată lipsesc necropolele. Există indicii că au fost descoperite morminte. Cert este că arheologii nu vor şti până la sfârşitul culturii Cucuteni care este cu certitudine problema necropolelor”, spune profesorul Dumitru Boghian. Cel mai mare mister al acestei civilizații rămâne, însă, dispariția ei din istorie, la începuturile Epocii Bronzului, undeva prin 2750 î.Hr.
Civilizația Gumelnița: O altă mare civilizație europeană
În timp ce cultura Cucuteni se dezvolta în partea de nord-est a României, în zonele sudice își trăia destinul o altă mare civilizație, numită Gumelnița. Aceasta se întindea din zona Munteniei de astăzi până în nordul Greciei și a fost descoperită la începutul secolului XX de avocatul Barbu Ionescu din Oltenița.
Oamenii culturii Gumelnița, propabili de origine sud-dunăreană, mediteraneeană, egeeană, erau agricultori, păstori, vânători, dar și meșteșugari pricepuți. Știau să lucreze cu aurul, iar necropolele descoperite arată o puternică stratificare socială. „Cultura materială a comunităților care au locuit pe Măgura Gumelnița impresionează prin bogăție și diversitate: vase ceramice atent decorate, unelte din os, piatră și silex, figurine din lut ars, obiecte din cupru și chiar un pandantiv din aur”, precizează Vasile Opriș, șeful secției de istorie al MMB.
Ca și civilizația Cucuteni, cultura Gumelnița a dispărut misterios în jurul anului 2700 î.Hr, tot în urma unor distrugeri de proporții.
Civilizația Vinca-Turdaș: Leagănul civilizației agrare europene
Contemporană cu civilizațiile Cucuteni și Gumelnița, cultura Vinca-Turdaș se întindea pe un areal mare din zona Serbiei până în vestul Transilvaniei. A fost o cultură neolitică apărută în anul 5400 î.Hr. Oamenii din această civilizație se ocupau cu agricultura, pescuitul, creșterea animalelor și vânătoarea, având și realizări semnificative în tehnologia agricolă și meșteșugărească.
Tăblițele de la Tărtăria: Un mister legat de civilizația Vinca-Turdaș
La Tărtăria, în județul Alba, a fost descoperită una dintre cele mai interesante descoperiri legate de cultura Vinca-Turdaș: trei tăblițe de lut acoperite cu pictograme. Aceste tăblițe au fost găsite alături de o femeie-șaman misterioasă, un personaj diform, care a fost înmormântată împreună cu tăblițele sale. „Este un artfact unicat la nivel mondial”, susțin specialiștii, care încă cercetează semnificația acestor simboluri.
Civilizația taurului și vrăjitoarea de la Tărtăria
În zona Turdaș, civilizația Vinca-Turdaș venerau taurul ca simbol al fertilității și fecundității. Tot aici a fost descoperită și „Zeița de la Vidra”, un vas antropomorfizat cu simboluri colorate, precum și „Vasul cu îndrăgostiți”, un alt artefact rar care oferă noi perspective asupra culturii Vinca-Turdaș.