Profesorul de Politică Internațională José María Peredo a abordat planurile expansioniste ale președintelui ales.
Groenlanda a devenit noua obsesie a lui Donald Trump. În ultimele săptămâni președintele ales al Statelor Unite și-a exprimat încă o dată intenția de a prelua insula, asigurând că aceasta este "o necesitate absolută" și justificând importanța ei în termeni de "securitate națională și libertate în întreaga lume". Propunerea nu este nouă. În timpul primului său mandat, în 2019, el a menționat deja posibilitatea anexării teritoriului, însă nu a fost dezvăluit că guvernul său a făcut o ofertă la fel ca și predecesorul său, fostul președinte Harry S. Truman, care era dispus să plătească Danemarcei 100 de milioane dolari în aur.
Atât cu acea ocazie, cât și în prezent, Danemarca și Groenlanda, națiune care, în ciuda faptului că are un guvern autonom, este considerată dependentă de Copenhaga, și-au arătat refuzul, totuși acest lucru nu pare să-l fi demoralizat pe magnat, care pe 20 ianuarie se va întoarce la Casa Albă. Abia atunci își va putea lansa politica externă, care este deja anticipată a fi una controversată, și în fața căreia merită întrebat dacă va putea Trump să preia cu un carnet de cecuri cea mai mare insulă din lume.
Profesorul de Comunicare și Politică Internațională de la Universitatea Europeană José María Peredo are un răspuns clar: "Da, s-ar putea întâmpla un fel de înțelegere, dar nu și o achiziție". Peredo subliniază că Donald Trump ar putea opta pentru promovarea unui acord internațional care să cedeze suveranitatea teritoriului "și pentru acel acord ar putea exista o compensație". De altfel, există antecedente ale acestui tip de "achiziții" făcute de Statele Unite, care în 1803 au cumpărat Louisiana franceză pentru peste 20 de milioane de dolari, sau Alaska în 1867, după ce i-a plătit Rusiei puțin peste 7 milioane de dolari.
Dar aceasta nu este singura opțiune. Profesorul asigură că există și alte formule, deși din nou acestea ar presupune semnarea unor acorduri care trebuie să aibă aprobarea tuturor părților, întrucât "suveranitatea nu poate fi cumpărată". În acest fel: "Ar putea fi cazul ca suveranitatea să fie transferată pentru administrarea resurselor. De exemplu, s-ar putea semna un tratat internațional de exploatare a resurselor", conchide el.
La o conferință de presă susținută marțea trecută la Mar-a-Lago președintele ales a făcut un pas mai departe, fără a exclude utilizarea măsurilor militare sau economice pentru a prelua puterea asupra Groenlandei și a Canalului Panama, un alt mare protagonist al ultimelor sale discursuri, alături de Canada. Mai multe personalități din Uniunea Europeană s-au grăbit să denunțe aceste cuvinte. Printre aceștia se numără și cancelarul german Olaf Scholz, care a profitat de ocazie pentru a-i aminti principiul inviolabilității granițelor.
În ciuda agitaţiei provocate, José María Peredo, exclude ca viitorul președinte al Statelor Unite să-și îndeplinească amenințările: "Este în discursul lui Donald Trump, puțin în personalitatea lui, acea provocare de a arăta lumii capacitatea pe care o au Statele Unite de a acţiona unilateral și de a fi interesate de anumite probleme, și nu sunt avertismente, ci pur și simplu pentru ca oamenii, rivalii lor și societatea internațională (...) să vadă puțin din capacitatea (ţării)". Profesorul amintește că în contextul internațional actual, puternic marcat de "competiția între puteri" și conflictele armate deschise, mulți conducători recurg la acest tip de amenințări: "De exemplu, în situații de tensiune sau conflict, un conducător, tocmai am văzut cu Putin, amenință cu folosirea de arme, iar ceilalți conducători răspund și ei".
Insula Groenlanda, considerată cea mai mare din lume, este în mare parte acoperită de gheață și este locuită de aproximativ 57.000 de locuitori. Motivele care au determinat marile puteri precum Statele Unite sau China să pună ochii pe ea sunt foarte diverse și, așa cum subliniază profesorul José María Peredo, acestea variază de la extinderea sa, la bogăția în resurse naturale, schimbarea climatică și noile rute comerciale, și încă o dată, simpla competiție geopolitică între națiuni. "Este un teritoriu care, pe măsură ce începe să fie atractiv, poate deveni atractiv nu numai pentru Statele Unite, ci și pentru alte puteri, ceea ce o face să câștige și mai multă valoare", susține el.
În cazul Statelor Unite, există ceea ce Peredo descrie drept "o chestiune de spațiu": "Te uiți la hartă și poți vedea că Groenlanda este inserată acolo, în Statele Unite și Canada", și după cum explică el, anexarea sa la Statele Unite ar însemna mărirea "dimensiunii Americii de Nord". Controlul acestui nou spațiu ar fi esențial și pentru Washington din punct de vedere al securității, întrucât, după cum amintește profesorul, "în eventualitatea oricărui conflict" ar putea fi folosit pentru consolidarea unor "puncte-cheie de apărare, securitate, transport de energie etc. ale Statelor Unite".
Articol de Marta Gallardo, în publicația spaniolă La Razon, în traducerea Rador Radio România