Preţurile petrolului au scăzut cu aproximativ 3% în 2024, marcând al doilea an consecutiv de declin, pe fondul încetinirii redresării cererii post-pandemie, dificultăţilor economice din China şi creşterii producţiei de petrol în SUA şi alte ţări non-OPEC, într-o piaţă globală bine aprovizionată, transmite Reuters, citat de news.ro.
Contractele futures-urile pentru petrolul Brent au închis marţi, ultima zi de tranzacţionare a anului 2024, la 74,64 dolari pe baril, în creştere cu 65 de cenţi (0,88%). West Texas Intermediate (WTI) a închis marţi la 71,72 dolari pe baril, în creştere cu 73 de cenţi (1,03%).
Preţul petrolului Brent a încheiat anul cu o scădere de aproximativ 3% faţă de închiderea finală din 2023 (77,04 dolari), la 74,64 dolari pe baril, în timp ce preţul petrolului WTI a rămas aproape de nivelul de anul trecut, la 71,72 dolari pe baril.
În septembrie, preţul petrolului Brent a scăzut sub 70 de dolari pe baril pentru prima dată din decembrie 2021, iar în 2024 a fost tranzacţionat la niveluri inferioare maximelor din anii anteriori, pe măsură ce efectele redresării cererii post-pandemie şi şocurile de preţ cauzate de invazia Rusiei în Ucraina în 2022 s-au estompat.
Un sondaj lunar al Reuters sugerează că petrolul se va tranzacţiona la un preţ de circa 70 de dolari pe baril în 2025, din cauza cererii slabe din China şi a creşterii ofertei globale, factori care contrabalansează eforturile OPEC+ de a susţine piaţa.
Creşterea producţiei şi perspective economice
Producţia de petrol a SUA a atins un nivel record de 13,46 milioane de barili pe zi (bpd) în octombrie, conform datelor Administraţiei pentru Informaţii Energetice (EIA). Aceasta este estimată să crească la un nou record de 13,52 milioane bpd în 2025.
În acelaşi timp, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) au revizuit în scădere estimările privind creşterea cererii de petrol pentru 2024 şi 2025, pe fondul slăbirii cererii din China şi al unei pieţe cu surplus de ofertă.
Investitorii vor monitoriza deciziile Rezervei Federale a SUA privind reducerea ratelor dobânzilor în 2025, în contextul unei inflaţii ridicate. Ratele mai mici ale dobânzilor stimulează, de obicei, creşterea economică, care alimentează cererea de energie.
Factorii geopolitici şi riscurile pe piaţa petrolului
Politicile preşedintelui ales Donald Trump, care va prelua funcţia în ianuarie 2025, ar putea influenţa semnificativ piaţa petrolului. Trump a promis o încetare imediată a focului în războiul Rusia-Ucraina şi ar putea reintroduce sancţiuni stricte împotriva Iranului, ceea ce ar putea duce la o restrângere a ofertei globale.
"Cu posibilitatea unor sancţiuni mai dure asupra petrolului iranian odată cu instalarea lui Trump, ne aşteptăm la o piaţă mai strânsă în anul viitor", a declarat Phil Flynn, analist senior la Price Futures Group. Cererea fermă din India şi datele recente care indică o uşoară redresare a producţiei din China ar putea, de asemenea, sprijini preţurile.
Atacurile recente ale SUA asupra ţintelor Houthi din Yemen, în urma unor atacuri asupra navigaţiei comerciale din Marea Roşie, au crescut temerile privind fluxurile globale de petrol. Gruparea Houthi, susţinută de Iran, a atacat transporturi maritime în solidaritate cu palestinienii în contextul conflictului prelungit dintre Israel şi Gaza.
În pofida scăderii stocurilor de ţiţei din SUA cu 1,4 milioane de barili săptămâna trecută, creşterea stocurilor de benzină şi distilate indică o piaţă bine aprovizionată, ceea ce ar putea limita creşterile de preţ.