„Nu hrăniţi trollul”, a răspuns cancelarul german, Olaf Scholz, când a fost întrebat într-un interviu despre avalanşa de insulte adresate lui şi altor lideri germani de către Elon Musk, cel mai bogat om din lume.
Vorbind pentru săptămânalul german Stern, Scholz a descris criticile ca fiind nimic nou. „Trebuie să rămâneţi calmi”, a spus el în interviu. „Ca social-democraţi, ne-am obişnuit demult cu faptul că există antreprenori media bogaţi care nu apreciază politica social-democrată - şi nu îşi ascund opiniile.” El a spus că nu va face niciun efort pentru a îi răspunde lui Musk, care susţine formaţiunea de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) în alegerile federale de luna viitoare şi va găzdui o discuţie în direct pe platforma sa de social media X cu candidatul acesteia pentru funcţia de cancelar, Alice Weidel. „Nu cred în curtarea favorurilor domnului Musk. Sunt fericit să las asta în seama altora”, a spus el. „Regula este: nu hrăniţi trollul”.
De asemenea, Scholz a folosit interviul său pentru a răspunde descrierii lui Musk de luna trecută a preşedintelui federal, Frank-Walter Steinmeier, ca fiind un „tiran antidemocratic”.
„Preşedintele german nu este un tiran antidemocratic, iar Germania este o democraţie puternică şi stabilă - nu contează ce spune domnul Musk”, a declarat Scholz. „În Germania, voinţa cetăţenilor prevalează, nu comentariile neregulate ale unui miliardar din SUA”.
A fost cel mai direct răspuns al cancelarului la adresa lui Musk, la câteva zile după ce i-a îndemnat pe alegători să nu îi lase pe „proprietarii canalelor de social media” să decidă rezultatul alegerilor generale, într-un discurs din ajunul Anului Nou în care nu l-a menţionat pe Musk şi nici platforma X.
Reacțiile lui Musk
De când a preluat frâiele X, Musk a folosit din ce în ce mai mult anvergura globală a platformei de socializare pentru a-şi promova propriile opinii politice. După ce a cheltuit un sfert de miliard de dolari pentru a asigura revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Musk şi-a folosit influenţa pentru a sprijini partidele de extremă dreapta şi anti-sistem de pe continent, atacând în acelaşi timp unii dintre cei mai proeminenţi lideri de centru-stânga.
În noiembrie, după prăbuşirea coaliţiei de centru-stânga a lui Scholz, Musk l-a numit pe cancelar „prost” pe X, reiterându-şi criticile după ce cinci persoane au fost ucise şi peste 200 au fost rănite într-un atac de pe piaţa de Crăciun care ar fi fost comis de un atacator de origine saudită cu simpatii de extremă dreapta.
Pe măsură ce 2024 se apropia de sfârşit, Musk l-a luat din nou la ţintă pe Scholz, oferindu-şi părerea cu privire la rezultatul alegerilor din Germania, care vor avea loc pe 23 februarie: „Cancelarul Oaf Schitz sau cum îl cheamă va pierde”.
În ultimele zile, Musk a intrat în politica britanică, cerându-i regelui Charles să intervină şi să dizolve parlamentul, criticând guvernul în legătură cu cazurile de grooming al copiilor, legate de abuzuri comise de grupuri organizate după condamnări multiple pentru infracţiuni sexuale împotriva copiilor între 2010 şi 2014.
Și în Marea Britanie...
De asemenea, el a declarat că este de părere că Nigel Farage ar trebui să fie înlocuit din funcţia de lider al partidului Reform UK, în contextul în care acesta ar putea dona 100 de milioane de dolari (80 de milioane de lire sterline) partidului.
Scholz a respins comentariile la adresa sa, arătând în schimb sprijinul acordat de Musk AfD. „Ceea ce mi se pare mult mai îngrijorător decât astfel de insulte este faptul că Musk sprijină un partid precum AfD, care este în parte extremist de dreapta, care predică apropierea de Rusia lui Putin şi doreşte să slăbească relaţiile transatlantice”, a declarat Scholz.
Incursiunea lui Musk în politica primei economii europene a stârnit indignare în Germania şi acuzaţii de ingerinţă.
Sprijinul său pentru AfD - luna trecută, el a scris pe reţelele de socializare că „Numai AfD poate salva Germania” - vine la câteva luni după ce partidul a fost expulzat dintr-un grup parlamentar paneuropean al partidelor populiste de extremă-dreapta, în urma unei serii de controverse, inclusiv a unui comentariu făcut de o figură importantă a AfD, potrivit căruia SS-ul nazist „nu erau toţi criminali”. Elemente ale partidului au fost clasificate drept extremişti de dreapta de către serviciile de informaţii interne din Germania.
Ulterior, Musk şi-a dublat sprijinul pentru AfD. Într-un editorial publicat în ziarul Welt am Sonntag, Musk a apărat partidul şi a susţinut că acesta este „ultima scânteie de speranţă” pentru Germania.
AfD se află pe locul al doilea în sondaje înainte de alegerile generale, iar o prezenţă puternică a partidului ar putea complica crearea unei coaliţii, deoarece partidele principale au exclus colaborarea cu AfD la nivel statal sau federal.
Pe lângă implicarea sa în politica germană şi britanică, Musk a purtat discuţii şi cu Viktor Orbán din Ungaria, al cărui guvern face obiectul unei proceduri de sancţiuni a UE din 2018 pentru că reprezintă o „ameninţare sistemică” la adresa democraţiei şi a statului de drept. Musk i-a criticat, de asemenea, pe judecătorii care au anulat alegerile prezidenţiale din România din cauza suspiciunilor de interferenţă rusă şi a susţinut-o cu entuziasm pe Giorgia Meloni, prim-ministrul de extremă dreapta al Italiei.