Posibilitatea de a începe negocieri de pace cu Rusia „va depinde” de rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA, programate pentru 5 noiembrie, potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care crede că atât Donald Trump, cât şi Kamala Harris vor fi capabili să facă „ceva” în legătură cu războiul din Ucraina până în ianuarie, când îşi vor prelua oficial funcţia, scrie news.ro.
Preşedintele crede că disponibilitatea ruşilor pentru negocieri depinde de alegerile din SUA. „În opinia mea, depinde în primul rând de alegerile din Statele Unite”, a declarat Zelenski în cursul unei întâlniri luni cu un grup de jurnalişti, printre care de la AFP şi Evropeiska Pravda.
„Cred că vor urmări politica Statelor Unite pe această temă. Iar Statele Unite îşi vor demonstra politica foarte repede, după alegeri, în opinia mea”, a declarat şeful statului ucrainean.
El crede că învingătorul alegerilor prezidenţiale din SUA va lua unele măsuri privind războiul ruso-ucrainean până în ianuarie, înainte de învestirea oficială. Potrivit lui Zelenski, din informaţiile pe care le-a primit la întâlnirile sale cu Donald Trump şi Kamala Harris, „ei nu vor aştepta până în ianuarie”.
„Nu vor putea face ceva în conformitate cu competenţele lor, dar vor putea face ceva”, a spus Zelenski, fără a da detalii.
Preşedintele a menţionat că întâlnirile atât cu Harris, cât şi cu Trump au fost bune, dar nu le va compara.
După întâlnirea sa cu preşedintele Zelenski, Donald Trump a declarat că este în favoarea unei păci „juste” pentru Ucraina, dar s-a abţinut de la a preciza ce fel de acord de încheiere a războiului dintre Rusia şi Ucraina ar considera echitabil.
Avertismentul Kamalei Harris
Între timp, candidata democrată la preşedinţie Kamala Harris a spus că dacă Trump câştigă, există riscul ca Rusia să câştige războiul.
Pe de altă parte, în discuţia cu jurnaliştii, preşedintele ucrainean a dat asigurări că ţara sa nu le cere aliaţilor occidentali arme nucleare pentru a combate invazia rusă. Precizările vin după declaraţiile ambigue pe această temă de săptămâna trecută. „Nu cerem să ni se dea arme nucleare”, a afirmat el, după ce a sugerat joi că Ucraina ar trebui să aibă arme nucleare, dacă nu poate face parte dintr-o alianţă precum NATO, afirmaţii criticate vehement de Moscova.
Germania este „sceptică” cu privire la invitaţia Ucrainei de a adera la NATO deoarece îi este teamă de reacţia Rusiei, a recunoscut preşedintele ucrainean.
Cu toate acestea, el se aşteaptă ca partenerii să adreseze o invitaţie Ucrainei de a adera la NATO în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. „De ce subliniez invitaţia? Pentru că este oferită unei ţări în interiorul graniţelor recunoscute la nivel internaţional. Şi acesta este un lucru fundamental pentru mine: să primesc o invitaţie în timpul războiului... Aceasta nu este doar o invitaţie, ci o invitaţie în timp ce războiul este încă în desfăşurare”, a explicat el.
În ceea ce priveşte condiţiile de aderare a Ucrainei şi cât timp va dura procesul, preşedintele a spus că aceasta este o chestiune de diplomaţie. „Pot exista formate diferite”, a spus Zelenski.
Preşedintele Volodimir Zelenski şi-a prezentat „planul de victorie”, care constă în cinci puncte. Primul punct este de a primi imediat invitaţia ca Ucraina să adere la NATO. Casa Albă, comentând „planul de victorie, a declarat că nu există un consens în NATO privind aderarea Ucrainei la Alianţă. Consilierul SUA pentru securitate naţională, Jake Sullivan, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO necesită reforme adecvate şi îndeplinirea condiţiilor de securitate.
Zelenski a ţinut să precizeze că Ucraina nu discută despre aderarea la NATO în schimbul teritoriilor ocupate.
„Nu discutăm despre acest lucru. Dar cred că aceste injecţii mediatice nu sunt întâmplătoare. Aparent, unii parteneri ar putea avea astfel de gânduri. De aceea, ei nu comunică direct această problemă cu mine, dar cu siguranţă verifică gradul ei prin mass-media. Cred că totul depinde de societatea din Ucraina”, a declarat şeful statului.
„Indiferent de calea pe care o vom urma”, din punct de vedere juridic „nimeni nu va recunoaşte teritoriile ocupate ca fiind teritorii ale altor state”, a subliniat el.