Muzeul Luvru din Paris prezintă, începând de miercuri, o expoziţie inedită consacrată artistului italian Cimabue (aproximativ 1240-1302), care a revoluţionat pictura occidentală la sfârşitul secolului al XIII-lea, deschizând calea spre naturalism, dar a cărui biografie rămâne lacunară, informează AFP, citat de Agerpres.
Intitulată ''Revoir Cimabue. Aux origines de la peinture italienne'' (''Revăzându-l pe Cimabue. La originile picturii italiene''), expoziţia include circa 40 de opere de artă, printre care creaţii ale acestui pictor vizionar care s-au păstrat până în zilele noastre şi care au putut fi deplasate, precum şi rare manuscrise cu anluminuri.
De-a lungul unui traseu tematic, expoziţia pune în lumină noutatea stilului pictorului din perioada 1280 şi 1290: încercând să sugereze un spaţiu tridimensional, realismul corpurilor şi obiectelor din epoca sa - tehnică inexistentă înaintea lui - se desprinde radical de convenţiile de reprezentare moştenite din arta orientală, în special cele specifice icoanelor bizantine.
Tablourile lui Cimabue sunt expuse alături de creaţii ale unor predecesori şi succesori, printre aceştia numărându-se Giotto şi Duccio di Buoninsegna, cărora le-a fost maestru şi care s-au inspirat din verva sa narativă. Multe dintre tablouri au fost împrumutate din Italia.
Redescoperire
Două tablouri, a căror restaurare a fost finalizată la sfârşitul anului 2024, constituie punctul central al expoziţiei.
Primul, un tablou monumental înfăţişând Fecioara cu pruncul, obţinut în urma campaniilor napolitane şi cedat Franţei de Italia, se intitulează ''Maesta''. Opera de artă a fost adeseori calificată drept ''actul de naştere al picturii occidentale'' graţie chipurilor umanizate ale sfinţilor şi iluziilor pe care încearcă să le creeze pictorul, mai ales în redarea spaţiului, cum ar fi tronul pictat în perspectivă.
Restaurarea tabloului a reprezentat ''ocazia de a descoperi detalii inedite, pe care nu le vedeam deloc, cum ar fi subtilitatea coloristică din strălucirea luminoasă a nuanţelor de albastru, pictate toate cu lapislazuli, precum şi fragmente scrise în alfabetul arab, el fiind printre primii care s-au preocupat de acest lucru'', a explicat Thomas Bohl, conservator în cadrul departamentului de pictură şi comisar al expoziţiei.
Al doilea tablou, ''La Dérision du Christ'', pictură de mici dimensiuni care reprezintă un fragment din viaţa lui Isus, când este batjocorit înainte de a fi flagelat, a fost achiziţionat în 2023.
Pictura s-a aflat în proprietate privată în Franţa înainte să fie redescoperită în 2019 şi desemnată ''comoară naţională''. Este parte a unui diptic, iar Muzeul Luvru va reuni pentru prima dată trei panouri, singurele cunoscute până acum (celelalte două au fost împrumutate de National Gallery din Londra şi de Frick Collection din New York).
''Cimabue ancorează compoziţia în cotidianul vremurilor sale, îndrăznind să-şi îmbrace personajele în veşmintele epocii sale. De asemenea, este un ecou al preocupărilor franciscanilor, promotori ai unei spiritualităţi mai interiorizate şi imediate'', a precizat comisarul expoziţiei.
Dante
Cenni di Pepo, cunoscut sub numele Cimabue, a rămas mult timp un pictor misterios, care fascinează de peste şapte secole poeţii, artiştii, colecţionarii şi istoricii de artă. Cunoştinţele referitoare la biografia sa sunt foarte reduse, aşa cum reaminteşte prologul expoziţiei.
Nu ştim nici măcar semnificaţia prenumelui său şi doar câteva documente de arhivă permit identificarea artistului şi oferă mici repere ale parcursului său.
''Dante a fost cel care, într-un fragment din 'Divina Comedia', creează acest mit la începutul secolului al XIV-lea: stabilind-i importanţa, se află la originea fascinaţiei pe care numele lui Cimabue îl va exercita începând cu familia Medici şi până în zilele noastre'', a subliniat Thomas Bohl.
''Florenţa, Assisi, Pisa, ştim totuşi că a lucrat în cele mai mari biserici din Italia şi s-a bucurat de un renume extraordinar'', a adăugat el.
Expoziţia se încheie cu tabloul ''Stigmate di san Francesco'', de Giotto.