Luni, Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, a făcut public un raport pe tema anulării alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională, în care consideră, între altele, că o astfel de măsură poate fi permisă doar în 'circumstanţe excepţionale', relatează Agerpres. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a explicat, în cadrul unui interviu Agerpres, cum trebuie înțeleas acest raport.
AGERPRES: Cum ar trebui să interpretăm opinia Comisiei de la Veneţia, care spune că nu se pot anula nişte alegeri exclusiv pe baza informaţiilor clasificate? De asemenea, spune Comisia, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac, or deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi atacate în instanţă.
Radu Marinescu: Raportul Comisiei de la Veneţia reprezintă o analiză de drept constituţional comparat şi este o analiză care vizează o situaţie la nivel european. După cum cunoaşteţi, au mai existat situaţii în care alegerile au fost anulate. Până la urmă nu este acum momentul să facem o comparaţie între situaţiile actuale şi cele preexistente în alte state europene. Este însă de semnalat faptul că acest raport al Comisiei Europene este unul care stabileşte guidelines, să zic aşa, nişte linii de perspectivă valabile în profil constituţional la nivel european. Nu constituie o critică concretă, punctuală a deciziei Curţii Constituţionale a României.
AGERPRES: Totuşi, întrebarea a fost strict pe alegerile din România?
Radu Marinescu: Da. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneţia a fost de a se stabili, principial, care sunt condiţiile recomandabile, pentru că această Comisie de la Veneţia face nişte recomandări, care sunt condiţiile recomandabile în care ar putea interveni o formulă de anulare a unor alegeri, raportat la un Cod de bune practici în aceste privinţe electorale şi raportat la nişte principii cu valenţă europeană.
Dar Comisia de la Veneţia nu a examinat, în sensul legalităţii sau temeiniciei, decizia Curţii Constituţionale a României. Şi în paragrafele - am citit-o şi eu cu atenţie - 6 şi 66, dacă nu greşesc, se spune de două ori de către Comisia de la Veneţia că nu constituie obiect al analizei sale decizia în sine a Curţii Constituţionale a României, ci doar care ar fi măsurile necesare, care ar fi căile de urmat, pentru ca anularea alegerilor să se facă într-un stat democratic, cu maxime garanţii pentru: respectarea dreptului electoral, posibilitatea cetăţenilor de a contesta rezultatele electorale, ce mecanisme procedurale ar trebui să fie instituite şi să fie funcţionale. Şi pe baza acestei analize se formulează nişte recomandări, care recomandări, în mod evident, vor fi avute în vedere de România, pentru că suntem un stat care respectă 'rule of law' şi respectă recomandările, inclusiv ale Comisiei de la Veneţia, le vom analiza cu foarte multă atenţie şi vom vedea în ce măsură legislaţia electorală are nevoie de modificări. Dar, accentuez, nu prezintă o concluzie de invalidare a deciziei Curţii Constituţionale a României. Spun acest lucru cu responsabilitatea unui jurist.
INTERVIUL INTEGRAL, DISPONIBIL AICI!
Anunțul Comisiei de la Veneția
Luni, Comisia de la Veneţia, organ consultativ al Consiliului Europei, a făcut public un raport pe tema anulării alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională, în care consideră, între altele, că o astfel de măsură poate fi permisă doar în 'circumstanţe excepţionale', relatează Agerpres.
Având în vedere că instanţele - inclusiv curţile constituţionale - se caracterizează prin faptul că doar reacţionează, nu stabilesc ordinea de zi, Comisia de la Veneţia consideră că puterea curţilor constituţionale de a invalida alegerile din oficiu ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor, a transmis instituţia.
Curtea Constituţională a decis, în 6 decembrie, anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale şi reluarea de la început a procesului electoral, în baza documentelor declasificate din şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. CCR motiva că procesul electoral a fost viciat şi au fost încălcări ale legislaţiei care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului cetăţenilor.