302.000 de elevi sunt estimați la examene în 2025, față de 349.000 în 2023. Ministerul Educației nu menționează motivul pentru estimarea negativă din plan. 271.000 au susținut efectiv evaluări naționale în 2024, cu 34.000 mai puțin decât estimat.
Ministerul Educației a publicat Planul Strategic Instituțional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naționale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susțină examenele naționale în 2025 față de anul trecut, iar numărul scade și pentru 2026 și 2027.
Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscriși, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare și Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educației nu menționează în document și care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susțin examenele naționale.
„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun așa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepțional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învățământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de școală. E prima generație care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puțini decât în anii următori, pentru că generația s-a împărțit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicație foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puțin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani și, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia. Avem mai puțini copii și această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câți elevi se înscriu acum în anii de început a școlii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-și dorească să scadă numărul celor prezenți. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toți acești 302.000 chiar se vor prezenta și vor participa la evaluarea națională și vor avea rezultate bune și la evaluarea și la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toți. Câți vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că și anul trecut doar 270 din 300 și ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâția copii sunt înscriși în clasa 12 și a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educație, pentru Aleph News.
Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naționale.
„În primul rând, relevanța evaluării naționale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învățământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiționează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare națională, ci un concurs de repartizare. Și atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivați, nu-i interesează un liceu bun sau știu că nu au nicio șansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiții care îi repartizează. Din păcate, scopul inițial, acela de a da o imagine clară a situației în învățământul românesc la finalizarea învățământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplinește acest obiectiv în momentul de față. Majoritatea elevilor învață exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea națională a fost deturnată oarecum și regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învățământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.