Federația Rusă a urmărit atent procesul electoral din România și a comentat rezultatul din turul doi. „Epopeea cu alegerea președintelui României s-a încheiat pe 18 mai 2025”, transmite purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova (n.r.: foto). Diplomatul rus îl descrie pe George Simion drept un candidat „presupus pro-rus, un personaj naționalist anti-sistem, care reprezenta o amenințare la adresa bunăstării actualei elite conducătoare din România și a liniștii birocrației de la Bruxelles”. Acesta nu e singurul moment în care Rusia a vorbit despre evenimentele politice de la București, însă e de notat spațiul larg alocat de Moscova pentru evoluția electorală din România.
„Există foarte multe întrebări cu privire la alegerile prezidențiale din România. Probabil că am putea să ne limităm la fraza că aceasta este o chestiune care privește doar România, dacă forțele rusofobe din această țară nu ar fi început din anumite motive să implice Rusia. Ținând cont că ne-au deranjat, o să răspundem.
Epopeea cu alegerea președintelui României, care s-a încheiat pe 18 mai 2025, a început în 2024. S-a întins pe mai multe luni și a abundat în scandaluri zgomotoase. A demonstrat o scădere catastrofală a încrederii populației acestei țări în actualele autorități și în politica lor de aderare strictă la directivele primite de la Bruxelles, în contradicție cu interesele naționale. Rezultatul acestui parcurs este evident - o criză profundă în politică internă a României și polarizarea societății”, a transmis Maria Zaharova, într-o conferință de presă.
Referiri la mesajul lui Vance din Germania
„Epopeea electorală din România a scos în evidență și o altă problemă - criza de la Bruxelles însăși. În timp ce chiar și copiii își dădeau seama că ceva rău se întâmplă cu democrația din România. Tururi de scrutin au fost anulate, competitori au fost înlăturați, anumite „noutăți” au fost introduse în mod mecanic contrar procedurilor prevăzute de lege, dar Bruxelles-ul „colectiv” a continuat să se prefacă că toate acestea sunt ceva normal. Chiar și atunci când „fratele mai mare” adică Washingtonul, care a trimis o delegație reprezentativă la Conferința de securitate de la München, i-a spus „fratelui mai mic” de la Bruxelles că este o rușine, acest lucru nu i-a stânjenit și nu i-a făcut să recunoască încă o dată existența unor probleme grave cu democrația pe teritoriul numit Uniunea Europeană. Desigur, au făcut-o degeaba. S-au făcut de râs, cu adevărat”, a spus Zaharova.
MAE rus: „Încercările 'șefilor' de la București de a atribui propriile gafe grave Rusiei sunt patetice"
„Cum au făcut-o? Au reprodus acuzațiile împotriva țării noastre de interferență în procesul electoral. Toate acestea sunt nu numai nefondate, ci pur și simplu ridicole.
Este imposibil să nu ne amintim de anularea rezultatelor primului tur al alegerilor de anul trecut. Cum a fost făcută? Sub un pretext complet absurd, câștigătorului primului tur i s-a interzis să candideze. Arată ca o anecdotă. Numai că nu este o anecdotă, este realitatea. Deci nu este problema noastră. La fel cum nu este problema noastră nici etichetarea candidatului presupus pro-rus G. Simeon, un personaj naționalist anti-sistem care reprezenta o amenințare la adresa bunăstării actualei elite conducătoare din România și a liniștii birocrației de la Bruxelles. Nu, acestea nu sunt problemele noastre. Sunt simptomele problemelor chiar ale „Occidentului colectiv”. În cadrul campaniei de propagandă, normele elementare ale democrației au fost călcate în picioare în mod deschis și flagrant. În primul rând, au crucificat pur și simplu libertatea de exprimare. S-a abuzat de ea. În acest context, nu are rost să discutăm despre perspectivele de ieșire din impasul în care se află relațiile ruso-române, care vor depinde în întregime de capacitatea Bucureștiului de a depăși stereotipurile rusofobe și de a se îndrepta către un curs de politică externă mai pragmatic, care să răspundă intereselor reale ale poporului român”, a mai acuzat Zaharova.
Acuzațiile de la București
Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al MAE român, avertizase cu privire la o campanie virală de dezinformare:
„În timpul alegerilor prezidențiale aflate în desfășurare în România, vedem din nou semnele caracteristice ale interferenței rusești. O campanie virală de știri false pe Telegram și alte platforme de socializare urmărește să influențeze procesul electoral. Acest lucru era de așteptat, iar autoritățile românești au demontat știrile false”, a scris acesta pe platforma X.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a respins categoric acuzațiile MAE de la București de interferență în alegeri și a ironizat procesul electoral din România.
„În primul rând, nu aş numi astea 'alegeri'. În al doilea rând, este imposibil să intervii în așa ceva, mai degrabă îţi faci necazuri. Așa că lăsați-i să nu murdărească pe nimeni cu 'alegerile' lor. Vă faceţi curăţenie singuri!”, a declarat Zaharova, pe Telegram.
Nu este pentru prima dată când România acuză Rusia de astfel de acțiuni. Interferența rusă a fost semnalată și în timpul alegerilor din 2024, ulterior anulate de Curtea Constituțională.
Cererea de anulare a alegerilor transmisă de George Simion
Curtea Constituţională a anunţat că va dezbate joi dimineaţa cererea liderului AUR, George Simion, de anulare a alegerilor prezidenţiale câştigate de Nicuşor Dan, relatează Agerpres.
Într-un comunicat remis miercuri, CCR menţionează faptul că a primit un înscris, în formă scanată, semnat olograf în copie de George Simion, însă, pentru a putea fi dezbătut, documentul trebuie semnat în original.
"În data de 20 mai 2025, ora 23:41, a fost comunicat Curţii Constituţionale, prin intermediul poştei electronice, un înscris, în formă scanată, intitulat 'Cerere de anulare a alegerilor', la care au fost ataşate mai multe anexe. Cererea este semnată olograf, în copie, de domnul George-Nicolae Simion. Precizăm că, potrivit art.7 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, cererile adresate Curţii Constituţionale trebuie să fie semnate olograf, în original, sau prin utilizarea semnăturii electronice calificate, până la data şi ora dezbaterilor. Această precizare a fost comunicată pe data de 21 mai 2025, ora 9:06, domnului George-Nicolae Simion pe aceeaşi adresă de poştă electronică de pe care a fost comunicată cererea menţionată, în vederea complinirii cerinţelor procedurale de înregistrare a actelor de sesizare adresate Curţii Constituţionale. Cererea formulată urmează să fie dezbătută în şedinţa Curţii Constituţionale din data de 22 mai 2025, ora 10", a transmis CCR.
În cererea trimisă la CCR, George Simion solicită judecătorilor să constate faptul că "procesul electoral privind alegerea preşedintelui României din anul 2025 a fost viciat de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale, care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice".
Liderul AUR susţine că, în perioada cuprinsă între ziua votului din turul întâi şi data începerii campaniei electorale pentru turul al doilea, a "început o operaţiune de dezinformare a electoratului şi de denigrare" a sa, care s-a desfăşurat inclusiv în ziua alegerilor.
"În această perioadă, a fost desfăşurat un atac informaţional extrem de grav, în cadrul căruia au fost invocate scenarii false, lipsite de dovezi şi utilizate în scopul instigării la ură a populaţiei împotriva mea, cu scopul de a insufla frică în electorat. Aceste scenarii au făcut referire la o eventuală apropiere a partidului Alianţa pentru Unirea Românilor şi a mea de Rusia, la faptul că aş avea presupuse viziuni pro-ruse, pro-legionare ori pro-fasciste, la faptul că eu şi AUR am dori scoaterea României din UE şi din NATO (aspecte combătute în mod repetat în toate declaraţiile publice ale mele şi ale partidului), la faptul că alegerea mea în calitate de preşedinte al României este susţinută de serviciile de informaţii româneşti, respectiv că eventuala mea alegere ar fi de natură să distrugă democraţia din România. Toate elementele de propagandă menţionate mai sus au fost folosite în mod sistematic, repetat şi agresiv atât de echipa de campanie a lui Nicuşor-Daniel Dan şi de partidele care i-au susţinut candidatura, cât şi de persoane fizice ori juridice care au realizat campanie directă sau indirectă pentru acest candidat", spune Simion.
El mai afirmă că au existat intervenţii străine în desfăşurarea procesului electoral din România, care au avut scopul de a realiza acte de fraudă electorală şi "au contribuit la propagarea dezinformării", prin promovarea artificială a unor scenarii false.
"Astfel, în ceea ce priveşte intervenţiile străine în procesul electoral din România (entităţile statale externe), vă indic, cu titlu de exemplu, intervenţiile franceze, poloneze, moldoveneşti şi spaniole. În privinţa intervenţiei franceze, în timp ce reclama subminarea rezilienţei şi supunerea la manipulare din partea 'interferenţei internaţionale străine', Emmanuel Macron şi-a arătat, în mod indirect, susţinerea faţă de Nicuşor-Daniel Dan, punctând că alegerile din 18 mai 2025 sunt extrem de importante pentru bunul parcurs european al României", explică liderul AUR.
George Simion îl invocă şi pe fondatorul aplicaţiei de mesagerie Telegram, Pavel Durov, care ar fi refuzat o solicitare din partea unei ţări occidentale, pe care nu a numit-o, de a "reduce la tăcere" vocile conservatoare din România.
"Ulterior, acesta a precizat că serviciile franceze de informaţii externe i-ar fi cerut acces la adrese IP ale suspecţilor de terorism, în cadrul unei întâlniri care ar fi avut drept pretext combaterea terorismului şi a pornografiei infantile. Cu toate acestea, potrivit lui Durov, tema principală a discuţiei ar fi fost însă de natură geopolitică şi a vizat ţări precum Republica Moldova, România şi Ucraina. Mai mult decât atât, acesta şi-a exprimat acordul cu privire la audierea sa în vederea probării celor pe care le susţin prin prezenta", se arată în documentul depus la CCR de Simion.
Liderul AUR solicită judecătorilor CCR să-l audieze prin videoconferinţă pe Pavel Durov.
Conform lui Simion, în susţinerea candidaturii lui Nicuşor Dan au fost mobilizaţi, cu nerespectarea legislaţiei privind materialele de propagandă electorală, formatori de opinie (influenceri) importanţi, precum Delia Matache, Mihai Bendeac, Imogen, Andreea Suciu, Irina Rimes, Lora Official, formatori care ar fi acţionat în mod concertat, sub coordonarea agenţiilor de management (inclusiv o firmă franceză) cu care au raporturi contractuale.
Preşedintele AUR susţine că Nicuşor Dan a beneficiat de o campanie "agresivă" derulată în ziua votului, fiind încărcate peste 15 melodii de promovare a acestuia pe platforma TikTok, melodii care au fost preluate de către sute de utilizatori inautentici şi pentru care BEC a emis cinci decizii privind eliminarea de conţinut ilegal.
Totodată, George Simion acuză faptul că procesul electoral a fost viciat şi prin imixtiuni ale instituţiilor din domeniul securităţii naţionale, care, "fiind implicate în mod direct în procesul electoral, au profitat de poziţia-cheie pe care o deţineau şi au manipulat în mod abuziv opţiunile alegătorilor".