Economistul Cristian Socol a publicat o analiză detaliată pe Facebook în care răspunde criticilor legate de măsurile economice luate de actuala guvernare. Socol oferă argumente ample și explică contextul macroeconomic care a influențat deciziile recente.
„Nu există consecvență” – o acuzație fără baze solide?
Socol începe prin a contracara ideea că ar fi lipsit consecvența în politicile guvernamentale recente:
„Știm cu toții că deciziile macroeconomice se iau pe baza unor date și a unor estimări. [...] Situația macroeconomică era stabilă, chiar dacă unii indicatori de avertizare timpurie arătau un val de contagiune negativă dinspre țările dezvoltate europene, cu care avem 70% din exporturi și importuri.”
Economistul subliniază că nimeni nu poate izola o țară de influențele economice globale, mai ales în cadrul Uniunii Europene:
„Hm, cine crede că vreo țară din UE trăiește economic izolat de ceea ce se întâmplă în celelalte țări, ori nu știe carte, ori este ticălos.”
Factori de destabilizare economică
Conform analizei lui Socol, contextul economic s-a deteriorat rapid în ultimele luni:
„Prognoza de toamnă a Comisiei Europene din 15 noiembrie 2024 indica o deteriorare consistentă a principalilor indicatori macroeconomici în 14 țări din UE față de prognoza de primăvară. [...] La începutul lui decembrie, Comisia Națională de Prognoză a publicat estimările pentru România, arătând un efect de decelerare economică.”
Pe lângă prognozele nefavorabile, retrogradările de rating au fost un alt semnal de alarmă:
„Moody’s a retrogradat ratingul Franței în 14 decembrie, iar patru zile mai târziu agenția de rating Fitch a redus perspectiva economiei României de la stabil la negativ, în mare măsură din cauza contagiunii maximei incertitudini politice în domeniile economic și social.”
Deciziile urgente – de ce nu se puteau anticipa
Socol explică necesitatea măsurilor rapide:
„În timpuri de maximă incertitudine, de volatilitate majoră, în timpuri de criză – timpul se comprimă. [...] Dacă îți tremură genunchii, mai bine pleci, nu ai ce căuta într-o funcție de decizie.”
El subliniază că inacțiunea ar fi avut consecințe grave:
„Inacțiunea în a forma Guvernul rapid însemna un cost de 1 miliard lei pe zi pierderi. [...] O creștere cu 2 puncte procentuale a dobânzilor la împrumuturile în lei și valută ar fi însemnat un cost de 5 miliarde lei (1 miliard euro) pe dobânzi mai mari plătite creditorilor.”
Economia românească nu funcționează pe „pilot automat”
Criticii care susțin că economia ar putea funcționa independent de deciziile guvernamentale sunt contraziși:
„Este mediul de afaceri atât de puternic, este economia reală atât de puternică încât să funcționeze eficient, decuplat de decizia guvernamentală și politică? Funcționează pe dracu. [...] În astfel de momente, aproape toată lumea cere măsuri și sprijin de la Guvern.”
Socol atrage atenția asupra comportamentului de criză al actorilor economici:
„Proiecte de investiții puse pe hold, mai degrabă economisire decât consum, prudență maximă.”
Concluzii și perspective
Cristian Socol încheie postarea printr-un apel la realism și responsabilitate:
„Așadar, știu că a arunca vina, a proiecta vina este cel mai comod... nu este cazul de data aceasta. Da, s-au făcut și greșeli.”
Economistul promite că va detalia măsurile propuse în primele zile ale anului viitor, oferind astfel o perspectivă mai clară asupra soluțiilor guvernamentale..