Consiliul Consultativ al economiştilor care consiliază guvernul german, grup cunoscut sub numele de "cei cinci înţelepţi", şi-a revizuit în scădere previziunile pentru cea mai mare economie a Europei şi prognozează o stagnare pentru anul în curs, după doi ani consecutivi de recesiune, potrivit raportului acestui grup publicat miercuri, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.
Aceşti experţi anticipează, totuşi, că anul viitor Germania va înregistra o creştere economică de 1,0%. De asemenea, inflaţia va fi de 2,1% anul acesta şi de 2,0% anul viitor, în timp ce rata şomajului, care a ajuns la 6,0% în 2024, ar putea creşte la 6,2% în acest an şi să scadă din nou la 6,1% în 2026, arată aceeaşi prognoză.
"În viitorul apropiat, economia germană va fi influenţată de doi factori fundamentali: politica comercială a lui Donald Trump şi politica fiscală a marii coaliţii" a noului cancelar Friedrich Merz, a subliniat lidera grupului celor cinci înţelepţi, Monika Schnitzer, în prezentarea raportului întocmit de economiştii acestui grup consultativ.
Estimarea lor privind revenirea creşterii economice anul viitor are la bază promisiunile noii coaliţii privind consolidarea fiscală. Totuşi, taxele vamale impuse Uniunii Europene de preşedintele american Donald Trump - asupra cărora sunt în desfăşurare negocieri între Washington şi Bruxelles - vor afecta cu precădere economia germană, dată fiind orientarea acesteia către export.
Friedrich Merz se va bucura de mai multă flexibilitate bugetară decât predecesorul său, social-democratul Olaf Scholz, după ce legislativul la final de mandat a relaxat amendamentul constituţional ce limita contractarea de noi datorii până la cel mult 0,35% din PIB. Această relaxare a "frânei datoriilor" va permite creşterea cheltuielilor militare şi implementarea unui plan de 500 de miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură şi de protecţie a mediului.
Grupul consultanţilor vede în aceste investiţii un posibil impuls pentru creşterea economică, deşi avertizează în acelaşi timp asupra riscului ca aceste fonduri să nu fie utilizate corespunzător, cum ar fi de pildă ca guvernul să nu le folosească pentru investiţii noi, ci să finanţeze cu ele investiţii care urmau să fie realizate oricum. "Există de asemenea riscul ca orice cheltuială să înceapă să fie declarată ca investiţie", remarcă economista Veronika Grimm, membră a acestui grup care este mai puţin optimistă decât colegii săi cu privire la efectele pozitive ale fondului anunţat pentru investiţii.
Pe de altă parte, în acelaşi raport este reafirmat un vechi avertisment al economiştilor germani cu privire la necesitatea simplificării şi automatizării procedurilor birocratice.
De asemenea, mai remarcă grupul celor cinci înţelepţi, o provocare pentru economia germană va fi să facă faţă schimbărilor structurale impuse de scăderea competitivităţii industriilor sale cheie, în special industria auto şi cea chimică. Regiunile cu o prezenţă puternică a companiilor din aceste sectoare riscă să se confrunte în mod special cu creşterea puternică a şomajului până când angajaţii vor fi recalificaţi profesional. Dar "nu ar avea sens nici să încercăm să menţinem cu preţul unor subvenţii costisitoare locuri de muncă ce nu au viitor", explică Monika Schnitzer