Guvernul României se confruntă cu o provocare majoră în 2025: reducerea deficitului bugetar prin generarea unor venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei.
Măsurile fiscale introduse recent prin așa-numita „ordonanță trenuleț” reușesc să acopere doar un sfert din această sumă, ceea ce obligă Executivul să exploreze alte soluții fiscale, discutate deja cu Banca Mondială și Comisia Europeană.
Ce aduce ordonanța trenuleț?
Ordonanța include măsuri precum:
Creșterea impozitului pe dividende;
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectoarele IT, Construcții, Agricultură și Industria Alimentară;
Reducerea pragului pentru microîntreprinderi.
Aceste măsuri sunt estimate să aducă aproximativ 6,3 miliarde de lei la bugetul statului, conform surselor Profit.ro. Totuși, impactul anumitor prevederi, precum taxa pe stâlp, rămâne incert, fiind încă în faza de negociere cu mediul de afaceri.
Măsuri suplimentare posibile: majorări de taxe
Discuțiile dintre Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și Comisia Europeană au inclus propuneri mai drastice, precum:
Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%;
Creșterea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
Ridicarea TVA de la 19% la 21%, cu păstrarea cotelor reduse pentru alimente și medicamente;
Trecerea la impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață (obligație inclusă în PNRR).
Aceste măsuri, dacă ar fi implementate, ar avea un impact semnificativ asupra economiei și ar putea acoperi golul bugetar. Spre exemplu, o creștere de 1 punct procentual la TVA (de la 19% la 20%) ar genera venituri suplimentare de peste 6 miliarde de lei.
Dilema Guvernului
Premierul Marcel Ciolacu s-a opus constant majorării cotei generale de TVA, ceea ce lasă Executivul cu opțiuni limitate. Una dintre ele ar fi renegocierea cu Comisia Europeană pentru a relaxa țintele de deficit, însă această strategie are riscuri mari:
Reacția piețelor financiare la măsuri considerate insuficiente.
Toleranța redusă a Comisiei Europene, după ce România a ratat repetat țintele de deficit în 2024 (de la 5% cash la aproape 9%).
Impactul economic complică reforma
Pe lângă presiunile de la Bruxelles, deteriorarea economiei globale și relațiile comerciale tensionate cu parteneri precum Germania adaugă dificultăți. În 2024, deficitul bugetar ESA a depășit 7,9%, iar pentru 2025 se prevede o ajustare semnificativă, care ar necesita măsuri mai dure și un control strict al cheltuielilor publice.
Ce urmează?
Guvernul are de ales între:
Adoptarea unor măsuri fiscale mai agresive, cum ar fi majorarea impozitelor și ajustarea TVA;
Reducerea cheltuielilor statului, o măsură dificilă cu efecte sociale și politice semnificative;
Negocierea unor concesii suplimentare cu Comisia Europeană.
În orice scenariu, anul 2025 va fi marcat de reforme fiscale complexe și de încercarea de a evita o criză economică și bugetară.