Angajări pe bandă rulantă la stat: numărul bugetarilor a explodat, cu aproximativ 10.000 de persoane pe an (analiză)

Angajări pe bandă rulantă la stat: numărul bugetarilor a explodat, cu aproximativ 10.000 de persoane pe an (analiză)
📅 2024-10-25

Costul lunar al unei companii cu un angajat a crescut cu mai mult de 36% în ultimii patru ani, dar nicio companie însemnată nu a falimentat din această cauză, arată Ziarul Financiar, relatează Mediafax. Numărul salariaţilor a crescut cu 6,6% în ultimii patru ani. Salariul mediu net a crescut cu 37%.

După patru ani în care în care toţi au fost la guvernare - PSD, PNL, USR - piaţa muncii este împărţită între plusuri pentru angajaţi şi minusuri pentru angajatori. Aşadar, numărul salariaţilor a crescut cu 6,6%, salariile medii nete s-au majorat cu 37%, iar salariul minim net a fost ajustat cu 76%.

Costurile companiilor pentru forţa de muncă au crescut cu peste 36%, dar şirul de falimente anunţat ca urmare a majorării salariului minim nu s-a produs. Dimpotrivă, ca urmare a penuriei forţei de muncă, salariile în mediul privat au crescut nu pe cale administrativă, ci forţate de condiţiile de piaţă, iar cele de la stat au crescut pentru că guvernele nu s-au uitat la bani şi nu le-a păsat de deficiul bugetar.

Creşterea numărului de salariaţi între 2020 şi 2021, chiar dacă modestă (1,2%), a arătat o redresare treptată a economiei după impactul pandemiei de COVID-19 şi faptul că piaţa muncii a început să se stabilizeze şi să recupereze pierderile înregistrate în pandemiei. Între 2022 şi 2023, numărul salariaţilor a crescut într-un ritm mai alert (2,3% şi respectiv 3%), ceea ce arată o evoluţie mai puternică a pieţei muncii.

Salariul minim pe economie a crescut puternic în perioada 2020-2024

Aşadar, salariul minim net a crescut cu aproape 76%, de la 1.346 lei în 2020 la 2.363 lei în 2024, creştere ce a venit în principal pentru a acoperi inflaţia şi pentru ca România să facă pasul spre salariul minim european. În primii doi ani (2020 şi 2021), creşterile au fost moderate, cu un avans de 7% şi respectiv 3%. În 2022, creşterea s-a accelerat la 10%. Cel mai mare salt a fost în 2023, cu o creştere de 36%, explicată prin faptul că în anul acela salariul minim pe economie a crescut de două ori – la începutul anului şi spre finalul anului. În 2024, creşterea s-a temperat la 14%, dar rămâne una mare.

Dacă ne uităm la salariul mediu net pe economie, vedem că în perioada 2020-2023 a crescut cu peste 37%, de la 3.217 lei în 2020 la 4.412 lei în 2023. Cea mai mare creştere a fost între 2022 şi 2023, de circa 16%, cea mai mare din perioada analizată, cu un salariu mediu net care a ajuns la 4.412 lei.

Creşterea mai mare în 2022 şi 2023 poate fi văzută ca un răspuns la presiunile economice generate de inflaţie, care au afectat puterea de cumpărare. Angajatorii au fost nevoiţi să ajusteze salariile pentru a menţine motivaţia şi retenţia angajaţilor.

Comparativ cu salariul minim net, salariul mediu net a crescut într-un ritm mai echilibrat, fără salturi bruşte. Majorările salariului minim au avut loc într-un context diferit, influenţate de intervenţii legislative, în timp ce creşterile salariului mediu reflectă dinamici naturale ale pieţei muncii.

Șomajul

Statisticile despre evoluţia ratei şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) din perioada 2020-2023 arată o stabilitate a ratei şomajului în România în ultimii trei ani, la un nivel de 5,60%. Această constanţă arată că piaţa muncii a atins un echilibru începând din 2021, după o creştere iniţială de la 5% în 2020.

Deşi anul 2020 a fost marcat de efectele pandemiei de COVID-19, care a dus la o creştere a şomajului, datele ulterioare indică o stabilizare, fără fluctuaţii semnificative în ceea ce priveşte rata şomajului. Astfel, în ciuda provocărilor economice, piaţa muncii din România a reuşit să se menţină relativ constantă.

Dacă ne uităm pe categorii de vârstă, datele privind evoluţia ratei şomajului BIM în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani arată un nivel persistent ridicat al şomajului în această categorie de vârstă, în perioada analizată. Începând cu 2020, rata şomajului în rândul tinerilor a crescut semnificativ, de la 17,3% în 2020 la 21% în 2021, iar în 2022 a continuat să crească la 22,8%. Deşi în 2023 rata a scăzut uşor la 21,8%, rămâne considerabil mai mare decât în 2020.

Astfel, statisticile arată dificultăţi constante pentru tineri în găsirea unui loc de muncă, ceea ce îi face vulnerabili pe piaţa muncii, în special în contextul pandemiei şi al provocărilor economice ulterioare. Chiar dacă în 2023 a existat o uşoară ameliorare, nivelul şomajului în rândul tinerilor rămâne ridicat, subliniind necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a sprijini integrarea acestora în câmpul muncii, unele care nu se văd din partea autorităţilor.

De altfel, România este pe primul loc în clasamentul ţărilor membre UE după rata tinerilor NEET, adică cei care nu sunt pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. În 2023, 20,6% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani nu erau incluşi pe piaţa muncii şi nici în sistemul de educaţie, arată sursa citată. Media Uniunii Europene a fost de 12,4%. Cele mai mici valori ale acestui indicator au fost în Suedia şi Olanda, ambele cu ponderi mai mici de 6%.

Statisticile privind evoluţia ratei locurilor de muncă vacante în perioada 2020-2023 arată o scădere semnificativă în ultimul an

După o creştere constantă între 2020 şi 2022, de la 0,77% în 2020 la 0,90% în 2022, rata locurilor de muncă vacante a scăzut la 0,78% în 2023.

Această scădere în 2023 arată o diminuare a cererii de forţă de muncă, ceea ce poate indica o încetinire a angajărilor în anumite sectoare. Deşi în perioada 2020-2022 piaţa muncii părea să fie în creştere, reflectată de o creştere a locurilor vacante, scăderea din 2023 poate semnala fie o consolidare a pieţei muncii, fie o încetinire economică sau o dinamică mai scăzută a creşterii în cazul unor industrii.

Costul lunar al unei companii cu un angajat a crescut cu mai mult de 36% în ultimii patru ani. O majorare constantă a costului mediu lunar cu un angajat indică o tendinţă de creştere a salariilor. Odată cu creşterea costului forţei de muncă, angajatorii pot fi confruntaţi cu provocări în gestionarea bugetelor şi a cheltuielilor, ceea ce ar putea influenţa deciziile de recrutare şi investiţiile.

De asemenea, creşterea costului forţei de muncă poate contribui, de asemenea, la inflaţie, întrucât angajatorii ar putea transfera aceste costuri către consumatori prin preţuri mai mari la produse şi servicii.

În noiembrie 2023, numărul salariaţilor de la stat era de 1,29 milioane de persoane, în creştere cu circa 50.000 de persoane faţă de anul 2020. Datele de la Ministerul Finanţelor şi din arhiva ZF arată că e numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane pe an între 2020 şi 2022, o creştere mai accentuată înregistrându-se în 2023, plus 30.000 de persoane. Este o evoluţie contrară intenţiei anunţate de administraţie de a diminua aparatul bugetar care înregistrează dezechilibre mari: nu sunt medici sau profesori, dar primăriile sau alte instituţii fac angajări cu nemiluita.

Pentru mai multe detalii, va invitam sa vizitati stirea originala.
📈 ROBOTFX MetaTrader Expert Advisors and Indicators to maximize profits and minimize the risks

Ultimele stiri pe surse

Ultimă oră: A fost reținut fostul director al Clubului Sportiv Rapid / I se aduc acuzații de 'luare de mită' şi 'abuz în serviciu'

Fostul director general al Clubului Sportiv Rapid,Vasiliu Bogdan a fost reţinut pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Citește mai departe...

Cancelarul german o spune tare și răspicat: 'Ucraina nu poate adera la NATO în timp de război'

Cancelarul german Olaf Scholz este de părere că o țară aflată în război, precum Ucraina, nu poate deveni membru NATO. Citește mai departe...

Princess Muna al-Hussein, decorated by Romanian Crown Custodian at Elisabeta Palace

Her Royal Highness Princess Muna al-Hussein, mother of the Hashemite Sovereign of Jordan, King Abdullah II of Jordan, was decorated with the "Custodian of the Romanian Crown" Royal Family Order on Thursday evening, inform agerpres.ro. Citește mai departe...

Ziua Armatei: Iohannis cere schimbări legislative pentru a face față dronelor rusești

Klaus Iohannis a solicitat, vineri, cu ocazia ceremoniei de Ziua Armatei, îmbunătățirea cadrului legislativ pentru a permite României să prevină și să gestioneze riscul ca dronele eșuate, folosite de forțele ruse împotriva obiectivelor din Ucraina, sau părțile acestora, să Citește mai depart...

Lansare specială: BNR introduce o monedă de argint dedicată lui Constantin I. Parhon

Banca Națională a României (BNR) lansează luni în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 150 de ani de la nașterea lui Constantin I. Parhon, informează Mediafax.Aversul monedei prezintă o imagine a Institutului Național de Endocrinologie C.I. Citește mai departe...

Pensionarii cu venituri înghețate în urma recalculării ies în stradă. Zeci de mii de oameni au anunțat că vor protesta în fața Guvernului

Noi proteste ale pensionarilor. Zeci de mii de persoane au anunțat că vor veni, vineri, la Guvern. Este vorba despre pensionari, dar și angajați supărați pe legea pensiilor, despre care ministra Muncii spunea că va corecta inechitățile. Citește mai departe...

România și Republica Moldova au semnat un memorandum pentru o colaborare energetică mai puternică

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat un memorandum de înţelegere cu ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, privind colaborarea în vederea realizării proiectelor comune și dezvoltării de parteneriate pentru promovarea inovării în domeniul energiei din Citește ma...

Ali Khamenei, declarație de susținere pentru Hezbollah: cel mai mare apărător al Libanului

Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat joi că Hezbollahul, susţinut financiar şi militar de Teheran, este "cel mai mare apărător al Libanului" în faţa Israelului, care bombardează de o lună această ţară pentru a neutraliza mişcarea Citește mai departe...

Decizie de ultimă oră a magistraților în dosarul în care ÎPS Teodosie e acuzat de cumpărare de influență

Decizie de ultimă oră a magistraților în dosarul în care Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă. Magistrații ar fi trebuit să dezbată, astăzi, 25 octombrie, cauza. Citește mai departe...

VIDEO Iohannis, Ciolacu și Ciucă, împreună la Ziua Armatei Române, în plin scandal din coaliție

În plin scandal din coaliție, cu acuzații din toate părțile, președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, liderul liberal Nicolae Ciucă sunt împreună în parcul carol din București, la ceremoniile de Ziua Armatei Române. Citește mai departe...

Amulete Aurite

Amulete si talismane pentru noroc, dragoste, protectie.