Secretarul de stat american Antony Blinken, deşi aflat, marţi, în turneu în Orientul Mijlociu, a ţinut să transmită o declaraţie legată de Republica Moldova, exprimându-şi îngrijorarea că turul al doilea al alegerilor prezidenţiale ar putea fi viciat de interferenţa Rusiei, după ce primul tur a fost marcat de ceea ce diplomaţia americană numeşte „eforturile fără precedent ale Rusiei de a refuza poporului moldovean dreptul de a-şi alege propriul viitor”.
„Rusia a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a perturba alegerile şi referendumul şi pentru a submina democraţia din Moldova, inclusiv prin finanţare ilicită şi cumpărare de voturi, dezinformare şi activităţi cibernetice răuvoitoare. Pe măsură ce privim spre turul doi al alegerilor prezidenţiale din Moldova din 3 noiembrie, Statele Unite rămân îngrijorate că Rusia va încerca din nou să împiedice moldovenii să îşi exercite dreptul suveran de a-şi alege propriii conducători”, spune Antony Blinken într-o declaraţie publicată de Departamentul de Stat, scrie News.ro.
Secretarul de stat american, care în luna mai a venit pentru a doua oară în Republica Moldova de la izbucnirea războiului din Ucraina, a felicitat poporul moldovean pentru că a ieşit la vot şi „şi-a făcut auzită vocea într-un număr record în cadrul alegerilor prezidenţiale şi al referendumului privind aderarea la UE”.
El menţionează, de asemenea, că guvernul de la Chişinău şi Comisia Electorală Centrală au gestionat bine alegerile, în ciuda „încercărilor serioase ale Rusiei de a submina integritatea procesului”.
„Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Electorală Centrală s-au asigurat că alegerile au fost bine gestionate şi competitive, în pofida încercărilor serioase ale Rusiei de a submina integritatea procesului, după cum a remarcat Misiunea de Observare OSCE/ODIHR”, se spune în declaraţie.
Blinken recunoaşte rezultatul referenumului din Republica Moldova remarcând că majoritatea moldovenilor au votat în favoarea modificării Constituţiei, pentru a promova aderarea Moldovei la UE, în ciuda faptului că s-au confruntat „cu eforturile fără precedent ale Rusiei de a refuza poporului moldovean dreptul de a-şi alege propriul viitor”.
În final, Antony Blinken le dă asigurări moldovenilor că Statele Unite le sunt alături, iar Washingtonul va continua „să sprijine eforturile Moldovei de a asigura un proces credibil, transparent şi democratic pe 3 noiembrie”.
„Alături de aliaţii şi partenerii noştri, Statele Unite sunt alături de poporul moldovean în dorinţa sa de a avea un viitor sigur, prosper şi democratic”, spune în încheiere mesajul secretarului american de stat.
Context
Declaraţia şefului diplomaţiei americane vine în contextul în care preşedinta Maia Sandu a vorbit duminică, la câteva ore de la închierea urnelor, despre „un atac fără precedent asupra democraţiei” şi a spus că există „informaţii şi dovezi” că reţele criminale ajutate de „forţe străine ostile” au avut ca obiectiv cumpărarea a 300.000 de voturi în Republica Moldova.
Marţi, poliţia a anunţat că investighează peste 400 de persoane suspectate de coruperea alegătorilor în cadrul campaniei electorale. Aceste persoane sunt acuzate că au acceptat bani în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative. Majoritatea celor vizaţi colaborează cu ancheta, oferind informaţii relevante care ar putea servi drept probatoriu, potrivit poliţiei. „Autorităţile continuă să se concentreze atât pe cei care au acceptat bani, cât şi pe cei care au influenţat acest proces ilegal”, au transmis reprezentanţii legii.
La referendumul privind aderarea Moldovei la UE, desfăşurat la 20 octombrie, 50,46% dintre cetăţenii ţării au votat pentru integrarea europeană, în timp ce 49,54% dintre alegători au votat împotrivă. Alegătorii au avut de răspuns la întrebarea: „Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Moldovei la Uniunea Europeană?
În ceea ce priveşte turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, cei doi candidaţi care se vor confrunta pe 3 noiembrie vor fi actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care a obţinut 42,45% din voturi, şi Alexandr Stoianoglo, candidatul susţinut de proruşi, pentru care au votat 25,98% dintre alegători, deşi sondajele preelectorale îi dădeau în jur de 10 procente din intenţiile de vot.