Conform Planului bugetar-structural național pentru perioada 2025-2031, noile reglementări urmăresc să clarifice criteriile de salarizare pentru diferite categorii profesionale, reducând discrepanțele salariale și asigurând o remunerație echitabilă, corelată cu responsabilitățile și calificările fiecărui angajat, conform AGERPRES.
Documentul menționează că restructurarea va aduce o reziliență economică sporită, oferind o compensație adecvată angajaților din sectorul public, ceea ce poate reduce riscul de conflicte de muncă și de ineficiență în furnizarea serviciilor publice.
Schimbările de care au parte bugetarii
Printre principalele noutăți se află și reintroducerea grilelor salariale pentru angajații din administrația locală, atât pentru cei publici, cât și pentru personalul contractual. Această măsură va contribui la uniformizarea practicilor de salarizare între nivelurile de guvernare, evitând riscul de inegalitate salarială. Astfel, angajații din administrația locală vor beneficia de un sistem de salarizare similar cu cel din administrația centrală, potrivit autorilor planului.
Un alt element important este limitarea sporurilor la un maxim de 20% din salariul de bază, măsură destinată să prevină creșterea necontrolată a cheltuielilor salariale și să asigure o stabilitate fiscală. Noua abordare urmărește ca remunerațiile să fie bazate pe salariul de bază și mai puțin pe sporuri suplimentare, ceea ce va face ca sistemul de salarizare să fie mai transparent și previzibil pentru toți angajații.
Implementarea acestui cadru juridic va fi realizată simultan pentru toate categoriile profesionale, prevenindu-se astfel apariția de dezechilibre în sistemul salarial al sectorului public. Reforma vizează și plafonarea cheltuielilor de personal, în conformitate cu traiectoria de reducere a deficitului bugetar pe perioada de prognoză 2025-2031.
Aceste măsuri fac parte din Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031, care reprezintă cea de-a șaptea propunere de reformă în sectorul public, având ca obiectiv ajustarea deficitului bugetar. Prin prelungirea perioadei de ajustare de la patru la șapte ani, planul integrează reformele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), împreună cu alte măsuri suplimentare.
Estimările oficiale arată că, în 2024, deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,9% din PIB, ceea ce va determina o traiectorie de reducere a acestuia. Planul a fost deja prezentat în dezbatere publică pe 16 octombrie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, și a fost discutat și cu reprezentanții mediului de afaceri și autoritățile publice locale pe 25 octombrie. Documentul urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care și-a exprimat acordul preliminar, conform unor surse guvernamentale.