Anunțul a fost făcut vineri de ministrul gazelor naturale al țării, Maksat Babaiev, în cadrul unei conferințe energetice din capitala turkmenă, Așgabat. Acesta a declarat că a fost deja forat un puț în zona Darvaza pentru a captura gazul, măsură menită să reducă emisiile de metan. „Intenționăm să forăm un al doilea puț,” a explicat Babaiev, precizând că acest proiect face parte dintr-un efort mai amplu al Turkmenistanului, unul dintre cei mai mari emițători de metan la nivel global.
Craterul supranumit „Porţile Iadului” ar putea fi închis după 50 de ani
Craterul din Darvaza, situat în deșert, s-a format accidental în 1971, când o echipă de geologi sovietici a perforat o pungă subterană de gaz, provocând prăbușirea solului și formarea unui crater cu un diametru de aproximativ 60 de metri. Pentru a preveni emisia de gaze periculoase, aceștia au decis să dea foc craterului, estimând că flăcările vor consuma rapid gazul din subteran. Cu toate acestea, craterul arde neîntrerupt de atunci, iar acumularea constantă de metan îl transformă într-o sursă semnificativă de emisii.
Turkmenistanul, care deține una dintre cele mai mari rezerve de gaz natural din lume, este adesea clasat printre țările cu cele mai ridicate emisii de metan, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE). Închiderea craterului ar contribui semnificativ la reducerea acestei surse de poluare. Potrivit unui raport al companiei de inginerie de mediu Kayrros, emisiile de metan din Turkmenistan au scăzut deja cu 10% între 2020 și 2023.
Deși metanul persistă mai puțin în atmosferă decât dioxidul de carbon, efectul său de încălzire este deosebit de intens, fiind responsabil pentru aproximativ 30% din încălzirea globală de la Revoluția Industrială încoace. Închiderea craterului „Porțile Iadului” marchează un pas important în efortul global de combatere a schimbărilor climatice, oferind în același timp un exemplu semnificativ al progreselor realizate în monitorizarea și reducerea emisiilor.