Trump, care urmează să își înceapă mandatul pe 20 ianuarie, a propus și ideea transformării Canadei într-un stat american.
Viitorul președinte SUA a declarat că va solicita aliaților din NATO să facă cheltuieli semnificativ mai mari pentru apărare și a promis să schimbe denumirea Golfului Mexicului în Golful Americii. Trump a început să contureze o politică externă agresivă, ignorând considerațiile diplomatice și preocupările aliaților Statelor Unite, scrie Reuters.
Întrebat la o conferință de presă desfășurată în stațiunea sa din Florida dacă poate garanta că nu va recurge la coercitia militară sau economică în efortul de a obține controlul asupra Canalului Panama și Groenlandei, Trump a declarat: “Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciunul dintre cele două. Dar pot spune următorul lucru: avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
Șase zile de ceremonii funerare în Statele Unite, după moartea fostului președinte Jimmy Carter. Drapelele americane, coborâte în bernă timp de 30 de zile
El a propus impunerea de tarife asupra Danemarcei dacă aceasta va refuza oferta sa de a achiziționa Groenlanda, pe care a descris-o ca fiind esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite. Cu câteva momente înainte de declarațiile lui Trump, fiul său, Don Jr., a sosit în Groenlanda pentru o vizită privată.
Danemarca a afirmat că Groenlanda, o regiune autonomă a regatului său, nu este de vânzare.
“Nu cred că este o cale bună să ne luptăm unii cu alții cu mijloace financiare atunci când suntem aliați și parteneri apropiați”, a declarat marți târziu premierul danez Mette Frederiksen, ca răspuns la comentariile lui Trump..
Trump a criticat cheltuielile americane pentru bunurile canadiene și sprijinul militar acordat Canadei, subliniind că Statele Unite nu beneficiază în niciun fel din aceste acțiuni, și a descris granița dintre cele două țări ca fiind o "linie trasată artificial".
În replică, ministrul canadian al Afacerilor Externe, Melanie Joly, a declarat pe X: “Comentariile președintelui ales Trump arată o lipsă totală de înțelegere a ceea ce face din Canada o țară puternică. Economia noastră este puternică. Oamenii noștri sunt puternici. Nu vom da niciodată înapoi în fața amenințărilor”.
La rândul său, cel mai înalt diplomat panamez a reacționat la amenințarea viitorului lider american de a recuceri calea navigabilă globală cheie, pe care SUA a construit-o și a deținut-o înainte de a preda controlul națiunii din America Centrală în 1999.
“Singurele mâini care controlează canalul sunt panameze și așa va continua să fie”, a declarat marți ministrul de externe Javier Martinez-Acha reporterilor.
Ambasadorul Daniel Fried, un diplomat american pensionat care lucrează în prezent la grupul de reflecție Atlantic Council, a declarat că comentariile lui Trump au creat o imagine a puterii naționale ca expansiune teritorială și l-a comparat cu un “imperialist din secolul al XIX-lea”.
Preluarea Groenlandei, a spus Fried, “ar distruge NATO, deoarece ne-ar face la fel ca Vladimir Putin”, președintele Rusiei.
Trump a fost validat în funcţia de preşedinte al SUA. Şedinţa a fost prezidată de Kamala Harris
Trump a declarat că membrii NATO ar trebui să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare, o creștere semnificativă față de obiectivul actual de 2%.
“Cred că NATO ar trebui să aibă 5%”, a spus el. “Toți își pot permite, dar ar trebui să fie la 5%, nu la 2%”.
Trump s-a plâns în mod constant că majoritatea țărilor membre NATO nu contribuie în mod echitabil și a propus o majorare a contribuțiilor pentru apărare în timpul campaniei sale electorale.
Conform estimărilor NATO, 23 din cele 32 de națiuni membre vor reuși să atingă obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024.
În prezent, niciunul dintre membrii alianței, inclusiv Statele Unite, nu alocă 5% din PIB pentru apărare, conform datelor furnizate de NATO. Polonia este lider în acest sens, cheltuind 4,12% din PIB, urmată de Estonia cu 3,43% și de Statele Unite cu 3,38%.
În carul aceleiași conferințe de presă, Trump a reiterat amenințarea că “iadul se va dezlănțui în Orientul Mijlociu” dacă militanții palestinieni din Hamas nu vor elibera ostaticii răpiți din Israel pe 7 octombrie 2023, care sunt în continuare deținuți în Fâșia Gaza.
“Nu va fi bine pentru Hamas și nu va fi bine, sincer, pentru nimeni”, a spus el.
Trimisul său pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat reporterilor că speră să aibă lucruri bune de raportat cu privire la negocierile dintre Israel și Hamas în momentul în care Trump va fi învestit în funcție.
Începe marea RESETARE a Americii. Nume grele ale fostei administrații Biden încep să se retragă, înainte de venirea lui Trump