„Primul mod de operare in acest sens il reprezinta inghetarea pieselor. Adica dupa furt, imedat sunt duse intr-un cofret bancar si inchise acolo. Stau acolo 3-4-5 ani pana "se racesc" .
Apoi, ele sunt scoase si urmează a doua procedură: Sunt partajate in loturi mici, sa nu fie recunoscute, si bagate in niste colectii, cum ar fi colectia unui nobil irlandez, asa am vazut ca erau trecute monedele coson la un moment dat.
Si apoi, exista alte moduri de operare, vanzare, tot asa, sa ascunzi originea infractionala si a face posibila valorificarea obiectului, fiindca altfel, nu are ce sa faca hotul cu el, mai ales cu obiecte ca ale noastre care sunt cunoscute, si care au aprins opinia publică, toată lumea e cu ochii pe ele.
Regele Olandei, reacție în scandalul furtului tezaurului dacic. Discuții cruciale cu ministrul Culturii de la București
O duce la un expert, sa o vada, sa o evalueze, sa spuna cam cat ar valora ea, si de acolo se transmite fulger. Piata de arta este un stat mic cu oameni bogati, in care amestecati cu hoti cu oameni nu prea cinstiti, care cumpara, profita, tainuitori sau reciclatori, cum le spune mai nou.
Nu are cum sa le valorifice pentru ca nimeni nu isi baga banii intr-un bun furat care urmează sa fie confiscat cand e scos din ascunzatoare.
Cu titlu de exceptie, ar putea fi niste oameni cu bani foarte multi carora nu le pasa sau nu vor sa le scoata din ascunzatoare prea curând, sa-si tezaurizeze banii negri, banii lichizi pe care ii au”, a explicat Augustin Lazăr la Realitatea Plus.
SURSE: Polițiștii români, ținuți la distanță în ancheta referitoare la furtul tezaurului dacic de la Muzeul Drents. NICIO arestare până în prezent