În prezent, aproximativ un milion de oameni mor anual din această cauză, iar cifrele sunt în creştere, notează The Guardian.
Situaţia este deosebit de îngrijorătoare pentru persoanele în vârstă. Din 1990, rata mortalităţii cauzată de bacteriile rezistente la antibiotice a crescut cu 80% în rândul persoanelor peste 70 de ani. Specialiştii explică acest fenomen prin faptul că populaţia îmbătrânită, care suferă mai des de boli cronice, este mai vulnerabilă în faţa acestor infecţii.
O cauză majoră a acestei crize este utilizarea excesivă a antibioticelor în agricultură. Aproximativ 70% din toate antibioticele sunt administrate animalelor, fie pentru creştere accelerată, fie pentru prevenirea bolilor. Această practică favorizează dezvoltarea bacteriilor rezistente, care se pot răspândi prin vânt sau apă în întreaga lume.
Davies explică că bacteriile se înmulţesc la fiecare 20 de minute şi pot suferi mutaţii rapide. Când aceste mutaţii au loc în prezenţa antibioticelor, bacteriile care dezvoltă rezistenţă supravieţuiesc şi transmit această capacitate altor bacterii.
O altă problemă majoră este lipsa dezvoltării de noi antibiotice. Nicio clasă nouă de antibiotice nu a intrat în uz curent din anii '80, deoarece companiile farmaceutice nu văd un profit semnificativ în dezvoltarea lor. Spre deosebire de medicamentele pentru boli cronice sau cancer, care sunt luate zilnic sau pentru perioade lungi, antibioticele sunt folosite doar pentru scurte perioade.
Deşi G7 a recunoscut gravitatea situaţiei, Davies subliniază că sunt necesare măsuri urgente şi concrete pentru a aborda această criză globală care ameninţă să transforme procedurile medicale de rutină, de la operaţii simple până la naşteri, în intervenţii riscante.