„Mă bucur că, după 15 ani, avem un nou Cod Silvic – elaborat prin PNRR, de un grup de profesionişti în domeniu, din care au făcut parte cadre universitare de la Universitatea TRANSILVANIA din Brasov, Universitatea <Ştefan cel Mare> din Suceava şi specialişti de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură <Marin Drăcea>. Codul Sivic este un document esenţial pentru România care decurge din provocările majore legate de protecţia pădurilor, gestionarea resurselor naturale şi adaptarea la schimbările climatice şi contribuie la conservarea unui patrimoniu natural valoros pentru viitoarele generaţii, la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale şi la îndeplinirea obiectivelor internaţionale de protecţie a mediului, prin gestionarea sustenabilă a pădurilor, prevenirea defrişărilor ilegale şi protejarea biodiversităţii. Astăzi nu mai vorbim doar despre lemn, ci şi despre importanţa pădurii pentru fiecare dintre noi, ca mediu de relaxare şi de deconectare, ca aliat de încredere în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nu vorbim doar despre industria lemnului, ci şi de un sector economic, care a ajuns la 3,5% din PIB, având un aport important în balanţa comercială a României”, a declarat ministrul Mircea Fechet.
Printre noile prevede din noul Cod silvic se numără accesul liber pentru plimbări pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară, confiscarea mijlocului de transport pentru cei care transportă 20% sau cel puţin 5 mc de lemn fără acte, interzicerea activităţilor economice în domeniul silvic pentru personalul din autorităţi şi din administraţiile silvice până la rudele de gradul II, interzicerea tăierilor la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, inclusiv în Parcurile Naturale (541.140 ha), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure) şi împădurirea de către stat a terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar.
De asemenea, este asigurat cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora, şi introduce un concept nou – „insulele de îmbătrânire”- care devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.