Potrivit unor persoane familiarizate cu discuţiile citate de FT, cei mai apropiaţi consilieri de politică externă ai preşedintelui ales al SUA au împărtăşit intenţiile acestuia în cadrul discuţiilor cu înalţi funcţionari europeni din această lună, în timp ce acesta îşi definitivează politicile faţă de Europa şi invazia Rusiei în Ucraina.
În timpul campaniei pentru Casa Albă, Trump a promis să taie ajutorul acordat Ucrainei, să forţeze Kievul să intre imediat în negocieri de pace şi să lase aliaţii NATO fără apărare dacă nu cheltuiesc suficient pentru apărare - ceea ce a speriat capitalele europene.
În acelaşi timp, Trump va cere NATO să crească obiectivul de cheltuieli de 2 % - pe care doar 23 dintre cei 32 de membri ai alianţei îl îndeplinesc în prezent - la 5 %, au declarat două persoane informate cu privire la conversaţii.
O persoană a declarat că au înţeles că Trump s-ar mulţumi în realitate cu 3,5 % şi că plănuieşte să facă o legătură explicită între creşterea cheltuielilor de apărare şi oferta unor condiţii comerciale mai favorabile cu SUA.
„Este clar că vorbim despre 3 % sau mai mult pentru [summitul NATO din iunie de la] Haga”, a declarat un alt oficial european informat cu privire la poziţia lui Trump.
Aliaţii NATO poartă deja discuţii cu privire la creşterea ţintei la 3 % la reuniunea liderilor din iunie, însă multe capitale sunt îngrijorate de deciziile fiscale dificile care ar fi necesare în acest sens.
România este situată la un buget estimat al apărării de 2,25% din PIB pentru anul 2024. O creştere la peste 3% ar necesita tăieri din alte zone.