Kremlinul a respins un plan de pace în Ucraina care ar urma să fie prezentat de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, descriindu-l drept „inacceptabil”.
Propunerea lui Erdogan ar include abţinerea Ucrainei de la aderarea la NATO pentru cel puţin 10 ani, îngheţarea conflictului, furnizarea de arme Ucrainei şi desfăşurarea de trupe internaţionale într-o zonă tampon demilitarizată în estul ţării, a raportat Bloomberg.
Publicaţia de ştiri a mai spus că Erdogan va propune planul în timpul discuţiilor G20.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins propunerea.
„Opţiunea de îngheţare a liniei de conflict militar este inacceptabilă pentru partea rusă”, a declarat el în comentariile raportate de Interfax.
Propunerea lui Erdogan vine în contextul în care ţările NATO se pregătesc pentru o preşedinţie a lui Donald Trump, despre care mulţi se tem că va duce la presiuni din partea Statelor Unite asupra Ucrainei pentru a pune capăt rapid războiului, chiar şi cu preţul unor concesii teritoriale.
Economia Ucrainei a crescut cu 4,2% în primele 10 luni ale anului 2024, datorită sectoarelor construcţiilor, transporturilor şi industriei prelucrătoare, a declarat Ministerul Economiei.
Creşterea de 4,2% se aliniază previziunilor anterioare ale guvernului. Invazia Rusiei a provocat o lovitură majoră economiei Ucrainei, care a suferit o scădere uriaşă de 29,1% a PIB-ului în 2022.
Programele de redresare menite să reconstruiască locuinţele avariate şi distruse au stimulat industria construcţiilor, alimentând creşterea economică.
Volodimir Zelenski a vizitat oraşul Pokrovsk din regiunea Doneţk, aflat în prezent la aproximativ 6-7 kilometri de linia frontului.
Pokrovsk, un centru logistic esenţial pentru forţele ucrainene din est, a ajuns în raza de acţiune a artileriei şi a dronelor forţelor ruse care avansează neîncetat în regiunea Doneţk.
În condiţiile în care trupele lui Putin se apropie, pierderea oraşului ar fi o lovitură serioasă pentru Ucraina.
„Un sector tensionat. Doar datorită forţei soldaţilor, estul Ucrainei nu este complet ocupat de Rusia. Inamicul primeşte un răspuns în fiecare zi”, a declarat Zelenski.
Ucrainenii au anunţat că o rachetă a lovit o clădire rezidenţială aflată într-o zonă „comercială”. Cel puţin opt oameni au murit, printre care sunt civili, poliţişti şi medici, a transmis Oleg Kiper, guvernatorul Odesei, potrivit Sky News.
Alte 39 de persoane au fost rănite, inclusiv patru copii, a mai spus guvernatorul ucrainean.
30 de oameni au ajuns la spital, iar trei sunt în „stare extrem de gravă”, a precizat Kiper.
Ucraina urmează să primească în următoarele săptămâni noi drone kamikaze dotate cu inteligenţă artificială, dezvoltate de o companie germană, relatează ziarul german Bild.
Preşedintele Ucrainei, Volodmir Zelenski se va adresa, marţi, eurodeputaţilor, în format online, într-o sesiune plenară specială, odată cu împlinirea celor 1000 de zile de la invazia Rusiei.
Kremlinul a acuzat administraţia Biden că pune gaz pe foc şi că încearcă să escaladeze conflictul din Ucraina, potrivit Sky News.
Comentariul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. El a spus că decizia va declanşa o nouă rundă de tensiuni şi va adânci implicarea SUA în război.
Peskov a comentat informaţiile potrivit cărora Joe Biden a permis Ucrainei să folosească armele fabricate de SUA pentru a lovi ţinte militare de pe teritoriul Rusiei.
Doi copii se numără printre cele 11 persoane ucise atunci când o rachetă rusească a lovit o clădire rezidenţială din oraşul Sumî din nord-estul Ucrainei, au declarat oficialii ucraineni, în timp ce un alt atac cu rachete a lăsat centrul administrativ al regiunii fără curent electric.
Optzeci şi nouă de persoane au fost, de asemenea, rănite în atacul de duminică seară, a declarat serviciul de urgenţă al Ucrainei prin intermediul aplicaţiei de mesagerie Telegram.
Atacul asupra oraşului Sumî a urmat unei dimineţi în care Rusia a lovit reţeaua electrică a Ucrainei în ceea ce Kievul a declarat că a fost un atac „masiv” cu 120 de rachete şi 90 de drone care au ucis cel puţin şapte persoane.
„Duminică seara pentru oraşul Sumî a devenit un iad, o tragedie pe care Rusia a adus-o în ţara noastră”, a declarat Volodimir Artiuk, şeful administraţiei militare din Sumî.
Administraţia militară a declarat că o altă rachetă a lovit infrastructura critică, lăsând oraşul fără energie electrică.
Forţele aeriene ale Ucrainei au declarat că forţele ruse au folosit două rachete balistice Iskander-M şi o rachetă ghidată Kh-59 în atacul din cursul nopţii.
Procurorii regionali din Sumî au declarat că atacul a afectat 90 de apartamente, 28 de maşini, două instituţii de învăţământ şi 13 clădiri.
Atacurile ruseşti din ultima zi au provocat moartea a 18 persoane şi rănirea altor peste 100 în Ucraina, anunţă autorităţile ucrainene. Forţele aeriene ucrainene au doborât opt dintre cele 11 drone lansate de Rusia pe timpul nopţii. De asemenea, forţele ruse au atacat regiunea Sumî cu două rachete balistice Iskander-M şi o rachetă ghidată aeriană Kh-59.
Drone şi rachetele ruseşti au încălcat astăzi spaţiul aerian al Moldovei în timpul unui atac asupra infrastructurii critice a Ucrainei, a declarat Mihai Popşoi, viceprim-ministru şi ministru de Externe al Moldovei. „Condamnăm cu fermitate încălcarea spaţiului aerian al Moldovei de către rachetele şi dronele ruseşti care vizează infrastructura critică a Ucrainei astăzi”, a spus Popşoi.
Armata Rusiei a pierdut 722.440 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei de pe 24 februarie 2022, potrivit unui raport al Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei, publicat pe 18 noiembrie.
Aceste pierderi includ 1.560 de victime înregistrate doar în ultimele 24 de ore.
Conform raportului, Rusia a mai pierdut 9.365 de tancuri, 19.059 de vehicule blindate de luptă, 29.428 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 20.586 de sisteme de artilerie, 1.252 de sisteme de lansatoare multiple de rachete, 999 de sisteme de apărare aeriană, 369 de avioane, 329 de elicoptere, 19.073 de drone, 28 de nave şi ambarcaţiuni, precum şi un submarin.
Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat în noaptea de 18 noiembrie că apărarea aeriană rusă a interceptat mai multe drone la periferia oraşului.
Ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a cerut liderilor occidentali să nu mai efectueze apeluri telefonice către preşedintele rus Vladimir Putin, făcând referire la recenta conversaţie telefonică a cancelarului german Olaf Scholz. Declaraţia a fost făcută de Valtonen pe 17 noiembrie, într-un interviu acordat televiziunii germane.
Atacurile lansate de Rusia asupra diferitelor regiuni ale Ucrainei în luna octombrie au provocat moartea a 183 de civili şi rănirea altor 903 persoane, potrivit unui raport al Misiunii de Monitorizare a Drepturilor Omului a ONU în Ucraina.