Zelenski: Ucraina este pregătită să trimită specialişti pentru întreţinerea centralei electrice din Transnistria
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să trimită personal la centrala termică moldovenească din Transnistria pentru a stabili operaţiuni folosind un alt tip de cărbune şi pentru a îmbunătăţi producţia de energie electrică, relatează Ukrainska Pravda.
Potrivit liderului de la Kiev, consultările relevante cu partea moldovenească au avut deja loc, „iar Tiraspolul ştie acest lucru”.
Cehia, Germania şi Polonia colaborează pentru centre de sprijin pentru refugiaţii ucraineni
Cehia, Germania şi Polonia ar putea înfiinţa centre de întoarcere pentru a ajuta refugiaţii ucraineni să se întoarcă în patria lor. Potrivit publicaţiei online cehe Deník N şi European Pravda, Oleksii Chernyshov, viceprim-ministrul Ucrainei şi ministru pentru Uniunea Naţională, va discuta această iniţiativă în timpul vizitei sale în Cehia, săptămâna viitoare. Se preconizează că un centru de întoarcere va fi înfiinţat şi la Berlin, iar Ucraina a discutat deja despre proiect şi cu Polonia. Aceste centre vor sprijini refugiaţii ucraineni în procesul de întoarcere acasă, servind în acelaşi timp ca centre culturale şi comunitare. Potrivit Ministerului de Interne din Cehia, aproximativ 390.000 de ucraineni cu protecţie temporară trăiesc în prezent în ţară.
Atacuri cu drone ruseşti în Kharkiv, cu victime şi întreruperi de utilităţi
Pe 25 ianuarie dimineaţa, forţele ruseşti au lansat atacuri cu drone asupra districtelor Shevchenkivskyi şi Kholodnohirskyi din Kharkiv. Autorităţile locale au confirmat două lovituri, inclusiv un atac cu o dronă Molniya în districtul Shevchenkivskyi. Atacurile au provocat victime, daune ale vehiculelor şi un incendiu în locurile lovite. După atacuri, primarul din Kharkiv, Ihor Terekhov, a avertizat despre posibile întreruperi ale furnizării de electricitate şi apă în anumite zone, dar a asigurat că specialiştii lucrează deja pentru a restabili serviciile.
Apărarea aeriană a Ucrainei a doborât 2 rachete ghidate şi aproape 50 de UAV-uri, informează Ukrainska Pravda
Forţele Aeriene Ucrainene au anunţat doborârea a două rachete aer-sol ruseşti (Kh-59/Kh-69) şi a 46 de UAV-uri de atac în noaptea de 24-25 ianuarie. Rusia a lansat două rachete din spaţiul aerian de deasupra Mării Negre şi 61 de UAV-uri din regiunile Orel, Kursk, Bryansk, Millerovo şi Primorsko-Akhtarsk. UAV-urile au fost doborâte deasupra mai multor regiuni, inclusiv Kiev, Odesa, Harkov, Poltava şi Zaporijie, iar alte 15 au dispărut de pe radar.
Atacurile au cauzat daune semnificative în regiunile Kiev, Cerkasî şi Hmelniţkîi, unde clădiri ale unor afaceri, instituţii, apartamente, case şi maşini au fost afectate.
Maia Sandu a postat pe X faptul că este, sâmbătă, la Kiev pentru discuţii cu preşedintele Volodimir Zelenski.
„Aduc un mesaj puternic de sprijin pentru Ucraina şi poporul său. Curajul lor ne asigură pacea”, spune Maia Sandu.
Discuţiile vor fi securitate, energie, infrastructură, comerţ şi sprijin reciproc pe calea UE.
Pierderile masive de echipamente ale Rusiei şi ale Ucrainei continuă
Potrivit unei analize realizate de proiectul Oryx, armata rusă a pierdut cel puţin 20.027 de unităţi de echipamente de la începutul invaziei sale pe scară largă în Ucraina. Dintre acestea, 15.051 de unităţi au fost distruse, 852 au fost raportate ca fiind avariate, 1.113 au fost abandonate, iar peste 3.000 au fost capturate de forţele ucrainene.
Printre echipamentele distruse se numără 3.704 tancuri. Dintre acestea, 2.635 au fost distruse, 534 au fost capturate, iar restul au fost avariate sau abandonate. De asemenea, Ucraina a suferit pierderi semnificative, Oryx estimând că aceasta a pierdut 7.609 unităţi de echipamente militare de la începutul invaziei. Oryx compilează rapoartele sale bazându-se exclusiv pe dovezi foto şi video, ceea ce sugerează că pierderile reale pe ambele părţi sunt mult mai mari.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a anunţat pe 24 ianuarie o directivă care suspendă pentru 90 de zile cheltuielile pentru cele mai multe granturi de asistenţă externă. Potrivit The Kyiv Independnent care citează Politico, măsura ar putea include şi finanţarea asistenţei militare pentru Ucraina, deşi detaliile nu sunt încă complet confirmate. Directiva, emisă fără avertisment, a surprins oficialii Departamentului de Stat.
Putin a declarat că este „puţin probabil ca Rusia să participe la negocieri de pace în viitorul apropiat”
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, într-un interviu acordat televiziunilor de stat din Rusia, că Rusia este puţin probabil să participe la negocieri de pace în viitorul apropiat. Declaraţiile au fost făcute pe 24 ianuarie, în timpul unui interviu cu propagandistul Kremlinului, Pavel Zarubin, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
În discursul său, Putin a subliniat că războiul din Ucraina face parte dintr-o confruntare mai amplă între Rusia şi Occident şi a transmis că acest conflict nu se va încheia curând. El a încercat să semnaleze atât publicului rus, cât şi elitelor politice din Rusia, că nu există soluţii rapide pentru pace şi că eforturile de război vor continua. În acelaşi timp, liderul rus a reafirmat naraţiunea că Ucraina este un „pion al Occidentului” şi că negocierile de pace ar trebui să aibă loc între SUA şi Rusia, fără implicarea directă a Ucrainei.
Putin a pus din nou sub semnul întrebării legitimitatea preşedintelui Volodimir Zelenski, susţinând că acesta nu reprezintă cu adevărat interesele poporului ucrainean. Totodată, el a încercat să se poziţioneze ca un egal al preşedintelui american Donald Trump, subliniind rolul Rusiei ca putere globală, succesoare a Uniunii Sovietice.
ISW subliniază că aceste declaraţii fac parte dintr-o strategie de a distrage atenţia de la refuzul Kremlinului de a participa la negocieri reale. De asemenea, Putin foloseşte un decret semnat de Zelenski în septembrie 2022, care interzice negocierile cu liderul rus, pentru a justifica lipsa de progrese în privinţa păcii. Decizia lui Zelenski a venit ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei.
Cu toate acestea, preşedintele ucrainean a declarat în repetate rânduri că este dispus să negocieze pentru pace şi să facă anumite compromisuri, atât timp cât acestea nu implică capitularea totală a ţării. În contrast, Putin continuă să sublinieze că singura pace acceptabilă pentru Rusia este cea care presupune capitularea completă a Ucrainei.
Zelensky spune că Putin vrea să-l „manipuleze” pe Trump pe fondul discuţiilor despre negocieri de pace
Preşedintele Volodymyr Zelensky a declarat pe 24 ianuarie că preşedintele rus Vladimir Putin încearcă să-l „manipuleze” pe preşedintele american Donald Trump. Avertismentul lui Zelensky a venit după ce Putin şi-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în discuţii cu Trump şi l-a lăudat pe liderul SUA.
Kievul şi-a reiterat opoziţia faţă de orice negocieri de pace dintre Trump şi Putin privind războiul de aproape trei ani fără implicarea Ucrainei şi a partenerilor europeni.
„Vrea să manipuleze dorinţa preşedintelui Statelor Unite ale Americii de a atinge pacea”, a spus Zelensky în discursul său de aseară. „Sunt încrezător că nicio manipulare rusă nu va mai avea succes”, a mai adăugat el.
Rutte: Vladimir Putin nu are drept de veto în privinţa extinderii NATO
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a declarat că cererile Rusiei ca Ucraina sau alte state să nu fie acceptate în NATO sunt complet inacceptabile. Acesta a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei discuţii de tip panel desfăşurate la Forumul Economic Mondial de la Davos, conform Ukrainska Pravda.
Întrebat despre viitorul Ucrainei în NATO, Rutte a reiterat angajamentul existent ca Ucraina să devină membru al Alianţei Nord-Atlantice. „Există un angajament ca Ucraina să devină membru al NATO. Întrebarea este acum, desigur, cum se va desfăşura acest proces, sperăm, cât mai curând posibil,” a precizat oficialul.
Acesta a subliniat că prioritatea partenerilor occidentali este să sprijine Ucraina în obţinerea unei poziţii de negociere favorabile şi să asigure o pace fiabilă în orice acord viitor. Rutte a fost tranşant în ceea ce priveşte influenţa Rusiei asupra extinderii NATO: „Trebuie să fim foarte clari că Vladimir Vladimirovici Putin nu are drept de veto şi nici un cuvânt de spus despre cine va adera la NATO în viitor. Singura excepţie ar fi dacă vrea el însuşi să adere la NATO – dar nu cred că vrea – aşa că nu are nimic de spus în această privinţă.”