De la începutul invaziei pe scară largă din 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 825.320 de soldaţi, potrivit Statului Major al Forţelor Armate ale Ucrainei. Doar în ultima zi, forţele ruse au înregistrat 1.340 de victime.
Raportul detaliază şi pierderile de echipamente: 9.850 de tancuri, 20.497 de vehicule blindate, 22.256 de sisteme de artilerie, 23.111 drone, 369 de avioane şi 331 de elicoptere, alături de un submarin şi 28 de nave.
Corespondenţa obţinută de canalul ucrainean 24 arată că grupul Wagner, condus de Yevgeny Prigozhin înainte de moartea sa, a fost implicat în comploturi pentru atacuri asupra infrastructurii occidentale din Africa şi în colaborări cu organizaţii teroriste precum Al Qaeda. De asemenea, e-mailurile scot la iveală recrutorii care convingeau deţinuţi şi chiar minori să se alăture luptelor din Ucraina, mulţi dintre aceştia participând la ofensivele de uzură din Donbas, suferind pierderi masive.
În paralel, corespondenţa conţine critici dure din partea familiilor luptătorilor morţi, care denunţă lipsa sprijinului oficial pentru familiile îndoliate şi condiţiile inumane de pe front. Wagner este, de asemenea, acuzat de „recrutarea în masă a condamnaţilor, similară cu sclavia”. Aceste dezvăluiri aduc în prim-plan scandaluri anterioare, inclusiv livrările de alimente alterate de către Concord Group, compania deţinută de Prigozhin, care a provocat otrăvirea a sute de copii în Rusia.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat pe 22 ianuarie că orice forţă de menţinere a păcii eficientă în Ucraina trebuie să includă trupe americane, subliniind rolul crucial al SUA în descurajarea agresiunii ruse. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, Zelenski a respins ideea că aliaţii europeni ar putea oferi suficient sprijin militar independent, afirmând: „Nimeni nu va risca fără Statele Unite”.
De asemenea, Zelenski a subliniat importanţa implicării Ucrainei în orice negocieri privind viitorul său, avertizând împotriva înţelegerilor făcute fără consultarea Kievului, aşa cum s-a întâmplat la negocierile de la Minsk în 2015. Totodată, el a cerut Chinei să-şi folosească influenţa asupra Rusiei, subliniind dependenţa economică a Moscovei faţă de Beijing.
Uniunea Europeană avertizează că Rusia ar putea testa capacitatea blocului de a se apăra în următorii trei până la cinci ani, subliniind necesitatea majorării bugetelor de apărare şi a unei cooperări militare mai profunde între statele membre. Potrivit şefei diplomaţiei UE, Kaja Kallas, Rusia alocă peste o treime din bugetul naţional pentru apărare, de trei ori mai mult decât înainte de invazia Ucrainei. „Este o ţară puternic militarizată, care prezintă o ameninţare existenţială pentru noi toţi,” a declarat Kallas, avertizând că timpul pentru acţiune se scurge rapid.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat că Rusia ar putea ataca teritoriul NATO până în 2029-2030, datorită industrializării militare rapide. În acest context, oficialii UE subliniază nevoia urgentă de a accelera producţia de arme şi echipamente militare, în condiţiile în care Rusia produce mai multe arme într-un an decât întregul bloc european. „Ucraina este linia de apărare a Europei,” a adăugat Kallas, solicitând sprijin suplimentar pentru Kiev şi o integrare mai strânsă a apărării.