Donald Trump, preşedintele ales al SUA, a cerut ca membrii NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare, o creştere semnificativă faţă de actuala ţintă de 2%. Totuşi, oficialii alianţei consideră că o astfel de măsură ar fi imposibilă din punct de vedere politic şi economic pentru majoritatea statelor membre.
În prezent, doar câteva ţări NATO ating sau depăşesc ţinta de 2%, cum ar fi Polonia (4,12% din PIB în 2024), Estonia (3,43%) şi SUA (3,38%). Media cheltuielilor pentru apărare la nivelul NATO este de 2,71% din PIB, conform estimărilor alianţei.
Italia, al cărei buget pentru apărare este de aproximativ 1,5% din PIB, se numără printre cele opt state care nu ating actuala ţintă. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că o creştere este inevitabilă, dar 5% este „imposibil pentru aproape orice naţiune”.
Se estimează că o nouă ţintă, posibil în jur de 3% din PIB, va fi negociată în cadrul summitului NATO din iunie, pe fondul preocupărilor legate de o posibilă extindere a agresiunii ruse după războiul din Ucraina.
Analistul Fenella McGerty subliniază că, deşi ritmul de creştere al cheltuielilor de apărare în Europa a fost „remarcabil”, atingerea unui prag de 3% ar putea dura un deceniu. Totodată, există presiuni ca Europa să devină mai autonomă în domeniul apărării, reducându-şi dependenţa de SUA.
Statele baltice şi Franţa promovează ideea unui împrumut comun al UE pentru finanţarea apărării, dar dezbaterea depinde de alegerile naţionale din Germania, care s-a opus până acum iniţiativei.
Pe lângă cheltuieli, oficialii europeni avertizează că trebuie dezvoltate capacităţi strategice costisitoare, cum ar fi transportul aerian militar greu şi războiul electronic, pentru a întări apărarea europeană.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, preşedintele subcomisiei de apărare din Parlamentul European, a declarat că Europa trebuie să crească finanţarea apărării, dar să nu fie influenţată de presiunile lui Trump: „Avem nevoie de mai multe resurse, dar nu trebuie să ne lăsăm destabilizaţi de o cifră arbitrară”.