Începând cu august 2017, ofensiva armatei din Myanmar a forţat aproximativ un milion de oameni din Rohingya să fugă în Bangladesh, în urma unui atac care a fost descris de anchetatorii ONU ca fiind un exemplu de curăţire etnică. Soldaţii, poliţia şi o parte dintre civili au fost acuzaţi de distrugerea satelor, torturarea refugiaţilor, masacrarea şi violarea acestora.
Myanmar a negat aceste acuzaţii, susţinând că forţele de securitate au desfăşurat operaţiuni legale împotriva militanţilor care atacau posturi de poliţie.
Totuşi, procurorul CPI a demarat procedura după o investigaţie mai amplă, utilizând mărturii ale martorilor, dovezi documentare şi materiale autentificate. Decizia procurorului de a cere mandatul este un pas semnificativ în direcţia obţinerii unei răspunderi legale pentru crimele comise.
Acesta este primul caz în care CPI solicită un mandat de arestare pentru un oficial de rang înalt din guvernul din Myanmar, iar procurorul a anunţat că vor urma alte cereri similare. Myanmar nu este membru al CPI, dar instanţa are jurisdicţie asupra infracţiunilor transfrontaliere, inclusiv în Bangladesh.