Principala sarcină a discuţiilor anuale ale ONU din acest an privind schimbările climatice este să se stabilească ce formă va lua această finanţare, cine va plăti şi cât de mult, relatează Reuters.
Având în vedere că se apropie termenul limită, care e vineri, frustrarea legată de lipsa de progrese a început să se simtă în sălile de negociere.
Yalchin Rafiyev, negociatorul şef al Azerbaidjanului, gazda summitului, a declarat că „acum începe partea cea mai grea”, înaintea unui nou text care urmează să fie prezentat la miezul nopţii (2000 GMT) în capitala Baku.
Progresele înregistrate în cadrul summitului anual sunt marcate, de obicei, prin proiecte de documente periodice care sunt reduse până la un acord final.
Ţările bogate şi ţările în curs de dezvoltare sunt puternic divizate cu privire la dimensiunea noului obiectiv. Acesta va înlocui o promisiune a ţărilor dezvoltate pentru 2020 - făcută cu doi ani întârziere - de a furniza 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanţarea combaterii schimbărilor climatice.
Adonia Ayebare din Uganda, care prezidează grupul G77 şi China, format din peste 130 de ţări în curs de dezvoltare, a declarat că cererea sa a fost ca naţiunile bogate să furnizeze 1,3 trilioane de dolari pe an în finanţare publică pentru climă.
„Frustrarea este că cealaltă parte nu ne-a dat o contraofertă”, a declarat Ayebare pentru Reuters. „Auzim 300 de miliarde de dolari. Dar dacă acest lucru este adevărat, este cu adevărat inacceptabil. Este jenant”, a spus el.
Un alt negociator al unei ţări în curs de dezvoltare a declarat pentru Reuters că Uniunea Europeană a avansat 200 sau 300 de miliarde de dolari în cadrul discuţiilor informale. Dar miercuri, UE a susţinut că nu are o poziţie oficială cu privire la această cifră.
Comisarul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a declarat că blocul comunitar nu este dispus să vorbească despre această cifră până când nu va avea mai multe detalii structurale, adăugând: „Altfel, veţi avea un coş de cumpărături cu un preţ, dar nu ştiţi exact ce conţine”.
Ţările sunt încă în dezacord cu privire la faptul dacă economiile mari, încă în curs de dezvoltare - inclusiv a doua economie a lumii, China - vor contribui la atingerea obiectivului.
Ministrul egiptean al Mediului, Yasmine Fouad, a declarat că ţările au convenit că naţiunile în curs de dezvoltare mai înstărite nu vor fi obligate din punct de vedere juridic să contribuie.
Rafiyev, din Azerbaidjan, a declarat că preşedinţia COP29 va produce peste noapte un text mai strict. În termeni simpli, un document de 25 de pagini plin cu opţiuni multiple pentru aproape fiecare paragraf trebuie să devină un document de două pagini care poate fi definitivat în ultimele zile şi apoi adoptat.
„Vom avea texte mai scurte, mai concise, directe la subiect”, a declarat Rafiyev.