Jumǎtate din tinerii români, Generaţia Z, viitoarea forţǎ de muncǎ, declară că independenţa financiară îi motivează puternic, aproape 80% cred cǎ AI ar putea deveni o cerinţǎ esenţialǎ în procesul de selecţie pentru un job, iar 67% considerǎ cǎ, în viitor, întâlnirile la muncǎ pot avea loc şi prin holograme, potrivit unei analize a HR Club, în cadrul proiectului GenZlandia.
La nivel global, 27% din GenZ va reprezenta forţa de muncă până în 2025.
Generaţia Z (GenZ), născută între 1997 şi 2012, reprezintă cea mai recentă
generaţie care intră pe piaţa muncii şi va fi o parte semnificativă a forţei de muncă în următorul deceniu. Prin analiza la care au participat 100 de profesionişti în resurse umane, HR Club şi-a propus să contureze câteva profiluri ale GenZ în postura de angajaţi şi lideri în 2030, şi să anticipeze nevoile şi aşteptările lor. GenZlandia reprezintă o iniţiativă strategică HR Club, la intersecţia dintre HR, foresight şi valorizarea Generaţiei Z în câmpul muncii.
“Dacǎ prin Joblandia ne-am propus sǎ ajutǎm liceenii sǎ îşi gǎseascǎ profesia care li se potriveşte, prin GenZlandia ne propunem sǎ ne ajutǎm pe noi, oamenii de HR din organizaţiile membre HR Club, sǎ ne pregǎtim pentru viitor. Aşadar, GenZLandia este un punct de plecare pentru adaptarea proceselor noastre către Generaţia Z. Este o modelare a viitorului care ne poate da nişte insight-uri utile despre cum să fim nişte angajatori mai relevanţi pentru aceastǎ generaţie”, spune Dana Cavaleru, preşedinte executiv HR Club.
În urma analizei HR Club, au reieşit 6 tipologii de tineri care ne pot fi colegi sau colaboratori în 2030, 6 profiluri de GenZ din viitor, care reflectă schimbările din următorii 5-10 ani. Piaţa muncii se schimbă rapid, iar ceea ce părea imposibil acum câţiva ani este astăzi o realitate.
Aceste profiluri sunt
- - Tech sapiens, tinerii care îmbină automatizarea cu inteligenţa umană
- - Virtual creators, creatorii de conţinut pentru lumea virtuală, reţele de socializare, etc.
- - Silent workers, tinerii care vor să aibă responsabilităţi clare la job, nu se implică suplimentar şi vor să departajeze limpede viaţa profesională şi cea personală.
- - Impact advocates, acei angajaţi care sunt foarte sensibili la ce este corect, vor impact social şi sunt interesaţi de ESG.
- - Handymen 2.0, artizanii care vor îmbina tradiţia cu tehnicile inovative, în aşa-numitele neo-meşteşuguri.
- - Gig workers, cei interesaţi de proiecte punctuale, care jonglează cu mai multe joburi în paralel.
GenZlandia, proiectul care a derivat din Joblandiei, îşi propune sǎ exploreze viitorul Generaţiei Z, generaţie care în urmǎtorul deceniu va deveni o parte semnificativǎ a forţei de muncǎ. HR club a dezvoltat acest proiect în perioada aprilie – septembrie 2024 împreunǎ cu Future Station, companie cu expertiza în Foresight – disciplina pentru studiul viitorului.
Cei mai mulţi tineri între 15 şi 29 de ani care nu au un loc de muncǎ şi nici nu sunt la studii se găsesc în România, dintre toate ţǎrile UE. În 2023 procentul era de 19,3 (faţă de 4,3 în Olanda sau 6,4 în Germania), potrivit Eurostat. Totodatǎ, potrivit aceleiaşi surse, suntem ca ţară europeană pe primul loc la şomajul în rândul tinerilor şi pe ultimul loc în UE când vorbim despre tineri care lucrează în timpul studiilor pentru a deveni independenţi financiar. Şi cifrele abandonului în timpul facultǎţii sunt îngrijorǎtoare.
Potrivit INS, în trimestrul IV din 2023, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat, (22,2%) în rândul tinerilor între 15 şi 24 de ani.
Având în vedere toate aceste cifre, platforma Joblandia are ca scop orientarea tinerilor în carieră, încǎ din liceu. Joblandia îşi propune sǎ ofere cât mai multor elevi oportunitatea de a înţelege ce înseamnă practic diverse profesii în organizaţii de tot felul: mari companii, instituţii de stat, ONG-uri, mici afaceri. În prezent, pe platforma Joblandia sunt înscrise peste 100 de companii şi 300 de licee.