Astfel, în funcţie de direcţia politică adoptată, deciziile privind comerţul internaţional, politica fiscală şi stabilirea ratelor dobânzilor ar putea suferi modificări importante, influenţând atât mediul de afaceri intern, cât şi relaţiile economice externe, notează o analiză a Coface.
„Pe 5 noiembrie, americanii se vor îndrepta către urne pentru a decide între fostul preşedinte Donald Trump (republican) şi vicepreşedintele în exerciţiu Kamala Harris (democrat). Rezultatul depinde de câteva <state swing> cheie în care nu a apărut niciun favorit clar. Pe lângă preşedinţie, este în joc controlul Congresului: republicanii au nevoie de doar două locuri pentru a recupera Senatul, în timp ce democraţii au nevoie de un câştig net de patru pentru a recupera Camera. Este probabil să apară un Congres divizat, deşi o trifectă – controlul ambelor camere şi al preşedinţiei de către un singur partid – rămâne posibilă”, spun specialiştii de la Coface.
Din perspectiva acestora, o a doua preşedinţie a lui Trump ar avea ca rezultat cea mai puternică escaladare a politicilor protecţioniste din istoria recentă, în contextul în care candidatul republican doreşte să aplice un tarif de 60% la toate importurile din China şi, cel mai important, un tarif general de 10-20% la importurile de la toţi partenerii comerciali, aliaţi sau nu.
„Acest lucru ar reprezenta un cost substanţial pentru întreprinderile şi consumatorii americani şi ar perturba puternic lanţurile valorice globale”.
În ceea ce o priveşte pe Harris, analiştii de la Coface apreciază că aceasta va continua probabil o abordare mai strategică şi mai măsurată a comerţului, concentrându-se pe restricţii direcţionate, în special în ceea ce priveşte China. Cu toate acestea, se aşteaptă ca tensiunile comerciale să persiste, în special în sectoarele tehnologiei şi a energiei.
Din perspectiva politicilor fiscale, Harris îşi propune să crească impozitele corporaţiilor şi a bogaţilor, oferind scutiri de impozite familiilor cu venituri mai mici. Platforma ei pune accent pe investiţiile publice în infrastructura verde şi programele sociale, urmărind reducerea inegalităţii veniturilor. Strategia fiscală a lui Trump se concentrează pe extinderea şi adâncirea reducerilor de impozite din 2017, inclusiv scăderea ratei impozitului pe profit la 15%. Abordarea sa include dereglementarea pentru a stimula creşterea economică, dar ar putea, de asemenea, să extindă semnificativ deficitul federal, crescând riscul supraîncălzirii economice.
Ambele platforme ale candidaţilor implică cheltuieli publice substanţiale, ridicând îngrijorări cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor. În condiţiile în care consumul populaţiei este puternic, creşterea cheltuielilor deficitare ar putea duce la creşterea inflaţiei, forţând Rezerva Federală să înăsprească politica monetară şi să majoreze ratele dobânzilor.
În ciuda acestor riscuri, dolarul american va rămâne moneda de rezervă globală, asigurând condiţii de finanţare favorabile ţării, concluzionează analiştii de la Coface.