Economiştii spun că traiectoria ambelor ţări este îngrijorătoare, avertizând că absenţa creşterii, dezechilibrele fiscale şi intransigenţa politică ar putea duce la declin şi la o pierdere de poziţie pentru Europa, în ansamblu.
„Situaţia de astăzi este diferită de precedenta criză [a datoriilor suverane] în măsura în care cele mai acute probleme ale Europei nu mai sunt concentrate în economii mai mici precum Grecia. În schimb, sunt cele mai importante două economii ale Europei care se confruntă cu dificultăţi”, a declarat Neil Shearing, economist şef de grup la Capital Economics, într-o analiză din decembrie.
„Europa se confruntă cu un declin continuu fără o reformă fundamentală în centrul său”, a spus Shearing, menţionând că, dacă aceasta nu se realizează, «este dificil să scăpăm de concluzia că viitorul Europei este unul cu o creştere foarte scăzută, cu preocupări continue privind sustenabilitatea fiscală şi cu un sentiment tot mai scăzut de poziţie într-o lume caracterizată din ce în ce mai mult de o rivalitate între SUA şi China».
În prezent, nici Franţa, nici Germania nu au un buget pentru 2025 în vigoare, pe fondul luptelor politice interne care au dus în cele din urmă la căderea guvernelor lor.
Noi alegeri urmează să aibă loc în Germania în februarie, iar analiştii pariază pe noi alegeri parlamentare în Franţa în vara anului viitor. Ţările operează în prezent cu bugete provizorii, după ce au transferat în acest an prevederile privind impozitarea şi cheltuielile pentru 2024, şi nu se ştie când vor conveni asupra unui buget pentru 2025.
Franţa şi Germania se confruntă cu provocări economice diferite, reflectând atât pericolele cheltuielilor excesive, cât şi pe cele ale cheltuielilor insuficiente.
Trebuie să ne concentrăm pe creştere
Economiştii afirmă că lipsa planurilor bugetare înseamnă că economiile majore ale Europei nu se vor putea concentra pe deplin asupra politicilor care vizează expansiunea economică, continuând o tendinţă îngrijorătoare în ultimii ani de creştere anemică.
Acest lucru a fost cauzat de o confluenţă de evenimente, cum ar fi războiul din Ucraina şi creşterea preţurilor la energie, un factor care a afectat industriile mari consumatoare de energie din Europa, dar a fost, de asemenea, exacerbat de o cerere mai slabă - atât în ceea ce priveşte cererea externă din partea unor ţări precum China, cât şi cererea de consum mai slabă din Europa - precum şi de probleme structurale mai profunde, cum ar fi creşterea scăzută a productivităţii şi lipsa competitivităţii.