Întreruperea a survenit după ce acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina a expirat la începutul anului, iar Kievul a refuzat să prelungească înţelegerea cu Moscova.
Recean a declarat că Moldova şi-a asigurat necesarul energetic prin producţie internă şi importuri, însă regiunea Transnistria, dependentă de gazul rusesc, a fost grav afectată: locuitorii au rămas fără apă caldă şi încălzire centralizată, iar activitatea industrială s-a oprit, cu excepţia producătorilor de alimente.
„Prin sacrificarea viitorului unui protectorat susţinut de trei decenii, Rusia arată adevăratul deznodământ pentru toţi aliaţii săi – trădare şi izolare”, a subliniat Recean. Premierul a calificat situaţia drept o criză de securitate care vizează destabilizarea Moldovei şi folosirea teritoriului său împotriva Ucrainei.
Rusia a negat folosirea gazului ca instrument de presiune asupra Chişinăului şi a acuzat Ucraina pentru refuzul de a reînnoi acordul de tranzit. În plus, Gazprom a susţinut că a oprit livrările din cauza unei datorii de 709 milioane de dolari, sumă contestată de Moldova, care afirmă că datoria reală este de 8,6 milioane de dolari.
Transnistria, regiune locuită preponderent de vorbitori de limbă rusă, s-a separat de Moldova în anii '90 şi a primit gaze prin Ucraina. În mod tradiţional, Moldova îşi asigura cea mai mare parte a energiei electrice din Transnistria, dar Chişinăul a găsit soluţii alternative prin importuri din România şi surse interne.
Guvernul de la Chişinău a anunţat că este pregătit să ofere sprijin umanitar regiunii separatiste: „Soluţiile alternative, precum sistemele de biomasă, generatoarele, ajutoarele umanitare şi materialele medicale esenţiale sunt pregătite pentru livrare dacă administraţia de la Tiraspol acceptă sprijinul”, a declarat executivul.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunţat că regiunea dispune de rezerve de gaz suficiente pentru 10 zile în nord şi pentru o perioadă dublă în sud.
Republica Moldova, aflată la graniţa dintre Est şi Vest, rămâne un punct sensibil în contextul războiului din Ucraina şi al tensiunilor regionale. Preşedintele pro-european Maia Sandu a câştigat un nou mandat anul trecut şi a promis accelerarea reformelor şi consolidarea democraţiei, în condiţiile în care alegerile parlamentare sunt programate pentru vara acestui an.