Unul dintre cele mai importante puncte de discuție din politica externă a președintelui Donald Trump va fi, fără îndoială, conflictul dintre Rusia și Ucraina. De la începutul războiului în februarie 2022, Trump a subliniat că, dacă va reveni la Casa Albă, va pune pe agenda sa prioritară obținerea păcii între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Mai mult, Trump s-a arătat deschis unei întâlniri cu Putin, iar Ungaria s-a oferit să găzduiască o astfel de discuție.
În acest context, Gândul a discutat cu generalul în rezervă Virgil Bălăceanu despre posibilele scenarii de pace și despre provocările cu care se va confrunta Trump în soluționarea conflictului de la granițele României.
Provocările unei întâlniri Trump-Putin
Generalul (r) Virgil Bălăceanu subliniază complexitatea unei întâlniri directe între Trump și Putin, în care să nu fie implicată Ucraina sau Europa.
„Rămâne să vedem care sunt punctele pe care ar urma să le aducă în discuție în întâlnirea preconizată cu președintele Putin, fără o participare a Ucrainei, fără o participare a Europei. Însă circumstanțele nu ar fi favorabile, nu neapărat legate de încetarea focului și armistițiului”, spun Bălăceanu pentru Gândul.
Acesta consideră că este greu de imaginat un acord de pace durabil într-un astfel de context geopolitic.
„Este greu să gândim acum un acord de pace, pentru că nu putem vorbi de o pace durabilă decât în condițiile existente. Un acord de pace din partea Ucrainei, care ar recunoaște ceririle, ar recunoaște, în definitiv, pierderile teritoriale. Mi-e greu să cred că va fi semnat ca atare”.
Condițiile impuse de Rusia pentru un acord de pace
Bălăceanu anticipează că Putin va impune condiții foarte dure pentru orice acord de pace, condiții care ar putea schimba radical natura relațiilor internaționale și stabilitatea regimului ucrainean.
„Putin va cere ca Ucraina să renunțe la accesul în NATO. Probabil, Putin va cere o demobilizare, dar nu doar o demobilizare, ci și o reducere a efectivelor armatei ucrainene și, de ce nu, probabil va cere și organizarea de alegeri libere, ar spune ei, alegeri parlamentare, dar și prezidențiale, prin care Federația Rusă va încerca să-și aducă la putere pe cei care sunt favorabili”, afirmă Bălăceanu.
Perspectivele unei păci durabile și riscurile pentru România
Generalul Bălăceanu este pesimist în ceea ce privește posibilitatea unui acord de pace care să aducă o soluție durabilă și să nu pună în pericol securitatea României.
„Pentru România este greu de crezut că vom asista la o pace durabilă, la un acord de pace, la o recunoaștere de către Ucraina a pierderilor teritoriale”.
El adaugă că, indiferent de cum evoluează conflictul, va exista întotdeauna o incertitudine legată de viitorul Ucrainei și al securității în regiune.
„Pentru România vor rămâne niște semne de întrebare legate de viitorul Ucrainei, dacă viitorul Ucrainei va fi tot în spațiu pro-european și pro-euroatlantic și pro-NATO, sau vom avea regimuri și lideri care sunt legați de un curent ultranaționalist (…) Dacă vom asista la un regim pro-rus la Kiev, înseamnă că vom asista, posibil, și la o prezență militară a Federației Ruse în Ucraina”, conchide generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Sursa colaj foto: Shutterstock