Relațiile bilaterale dintre România și Statele Unite continuă să fie un subiect de interes, iar evoluțiile din cadrul noii administrații americane pot modela viitorul parteneriatului strategic. Într-un dialog cu profesorul de științe politice Radu Carp, Gândul analizează ce implicații ar putea avea un nou mandat al lui Donald Trump pentru România, identificând atât provocările, cât și oportunitățile care ar putea apărea pentru țara noastră.
Mar-a-Lago, noul Birou Oval
Radu Carp subliniază că, în comparație cu începuturile mandatului anterior al lui Donald Trump, România se află într-o poziție mai delicată. Acesta este de părere că relațiile bilaterale între România și SUA în această perioadă de tranziție nu au fost atât de directe sau de personalizate.
„Am văzut un adevărat pelerinaj înainte de investire la Mar-a-Lago, care a devenit un fel de birou oficial, unde s-au lansat diverse inițiative. Noi n-am avut o ușă deschisă acolo. Singurele contacte au fost făcute prin ambasadorul nostru la Washington, care a fost foarte activ în ultima perioadă, inclusiv în definitivarea acestui program viza waiver, dar niciun lider român nu a fost în persoană să se întâlnească cu puterea administrativă.
A existat doar o convorbire telefonică despre care a relatat premierul Ciolacu și atât. Deci, din acest punct de vedere, nu suntem poziționați foarte bine și, din păcate, avem o concurență. Se știe foarte bine faptul că Viktor Orban este un apropiat al lui Donald Trump”, spune profesorul Carp pentru Gândul.
Radu Carp consideră că va fi mai dificil pentru România să reconsolideze parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar cheia acestui demers ar putea fi consolidarea alianței cu Polonia.
„Este mai greu pentru România în acest moment să înceapă reconsolidarea acestui parteneriat strategic decât era în 2016”.
Oportunități de cooperare europeană
Cu toate acestea, există și un colț de optimism în ceea ce privește relațiile dintre România și SUA sub administrația Trump. Potrivit lui Radu Carp, liderii europeni sunt deja familiarizați cu stilul de politică externă al președintelui american, iar Uniunea Europeană poate juca un rol important în coordonarea pozițiilor sale față de Washington.
„Este esențial pentru România să se plaseze într-o alianță cu Polonia și să colaboreze îndeaproape la orice inițiative va avea administrația de la Washington. Pentru că Donald Trump este un lider pragmatic și va veni cu inițiative, fără doar și poate, nu va aștepta să vină inițiative din partea europeană sau din partea Chinei, ci va veni cu inițiative noi și va trebui să fim pregătiți pentru orice astfel de inițiativă”.
Provocarea alocării banilor pentru apărare
Un alt subiect important în relațiile dintre România și SUA este bugetul apărării, în contextul cerințelor informale ale președintelui Donald Trump ca statele membre NATO să aloce 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare.
Radu Carp afirmă că această cerință este nerealistă și va duce la o negociere care va conduce probabil la o sumă mai realistă, de 3% din PIB, dar pe o perioadă mai lungă.
„Niciun stat din NATO, inclusiv Statele Unite, nu alocă un procent atât de mare pentru apărare. Strategia lui Donald Trump este tocmai de a plusa, de a marca o cifră nerealistă, în momentul în care nu era încă investit președinte pentru a începe negocierile în vederea măririi acestei ținte, care în mod oficial astăzi este la 2%. Există și documente care prevăd 2,5%, dar nu sunt asumate de toți membrii Alianței.
Deci, cred că în mod rațional, această cifră va duce la o negociere care, în final, s-ar putea să ducă la un procent mai realist de 3%, dar asumat pe o perioadă mai lungă. Pentru că nu e vorba doar de procente, este vorba și de faptul că trecerea de la un procent la altul înseamnă mai multă producție de armament”, explică profesorul de științe politice.
Istoria parteneriatului strategic România-SUA
Parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite ale Americii a fost lansat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui S.U.A., Bill Clinton. Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniștrii de externe ai celor două state. Ulterior schimbului de scrisori, asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat al SUA a efectuat o vizită la Bucureşti, în octombrie 1997, ocazie cu care au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului.
La 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.
Anii 2017, respectiv 2019 au marcat o consolidare a relațiilor bilaterale, prin dialogul la nivel înalt dintre Președintele României şi Preşedintele SUA, cu ocazia vizitelor la Washington a şefului statului, în perioada 5-9 iunie 2017, respectiv 19-20 august 2019. În urma vizitei, din august 2019, a fost stabilit parcursul de dezvoltare pe termen mediu a relației, prin Declarația Comună adoptată de către cei doi șefi de stat.
Declarația acoperă toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic (apărare, securitate energetică, comerț și investiții, buna guvernare și lupta împotriva corupției) și introduce două domenii noi de cooperare, securitatea rețelelor 5G și sectorul nuclear civil. Formalizarea cooperării bilaterale în aceste domenii a continuat prin Memorandum-urile de Înțelegere încheiate de România și SUA în august, respectiv septembrie 2019.
Pe 10 ianuarie 2025, secretarul american pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas, în consultare cu secretarul de stat Antony Blinken, a anunțat accederea României în Programul Visa Waiver. Biroul pentru Vamă și Protecția Frontierelor al SUA (CBP) estimează că aplicația online și aplicația mobilă ESTA (Electronic System for Travel Authorization) vor fi actualizate în jurul datei de 31 martie 2025.
Momentul a fost marcat de o ceremonie și la Palatul Victoria, acolo unde premierul Marcel Ciolacu și ambasadorul SUA în România, Kathleen Kavalec, au sărbătorit momentul istoric dintre cele două state. (citește mai multe AICI)