Curtea de Apel București a respins marți contestația candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu împotriva deciziei Curții Constituționale prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. CCR a anulat alegerile pe fondul îngrijorărilor legate de o campanie de influență rusă care se pare că l-a ajutat pe ultranaționalistul Georgescu să iasă din anonimat și să câștige primul tur al scrutinului, scrie miercuri Politico
Politico amintește că Georgescu a protestat marți față de respingerea contestației sale de către Curtea de Apel, afirmând că „Justiția a fost din nou îngenuncheată” și că „prin ceea ce s-a întâmplat astăzi, poporul a fost condamnat să accepte corupția și nedreptatea ca stare de fapt”. El are la dispoziție cinci zile pentru a contesta decizia.
Scrutinul „dubios” („fishy” – termenul din limba engleză folosit de Politico chiar în titlul articolului, n.r.) care urma să se desfășoare, în finală, cu Georgescu – un candidat pro-Rusia, anti-UE și anti-NATO – și Elena Lasconi, contracandidata sa de centru-dreapta, pro-UE, a fost văzut, în România, ca punând țara să aleagă între Est și Occident, comentează publicația de la Bruxelles.
Klaus Iohannis și-a prelungit mandatul
Aprecierile anterioare ale lui Georgescu la adresa președintelui rus Vladimir Putin și amenințările sale privind oprirea ajutorului pentru Ucraina au provocat temeri că victoria acestuia ar duce la atragerea și mai mult a României pe orbita Kremlinului, consideră jurnaliștii Politico, care amintesc că Lasconi, pe de altă parte, s-a angajat să mențină România pe o cale aliniată cu Occidentul.
Guvernul român nu a anunțat încă planurile pentru un nou scrutin. Între timp, actualul președinte Klaus Iohannis și-a prelungit mandatul, în timp ce potențialii candidați se pregătesc să reia procesul electoral, mai scrie Politico, în finalul articolului.
Amintim că marți, în ultima zi a anului 2024, Curtea de Apel București (CAB) a respins contestația lui Călin Georgescu și a organizației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept față de decizia Biroului Electoral Central (BEC) de anulare a alegerilor prezidențiale.
Decizia poate fi contestată la instanța supremă. Luni, peste o mie de susținători ai lui Georgescu au protestat pe treptele CAB, în timp ce instanța analiza cererile acestuia. Hotărârea a fost pronunțată de judecătoarea Cristina Ardeleanu, a cărei recuzare a fost cerută de avocații lui Georgescu și respinsă.
Iohannis, de la Bruxelles: „Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie”
Pe 6 decembrie, odată cu anularea alegerilor prezidențiale, Curtea Constituțională a României a decis ca actualul șef al statului, Klaus Iohannis, să rămână în funcție până la alegerea unui nou președinte.
Klaus Iohannis a motivat pe 18 decembrie, că rămânerea lui în funcție și după expirarea mandatului, în 21 decembrie, nu este o ingerință a sa, ci o prevedere clară din Constituție, pe care Curtea Constituțională (CCR) a vrut să o sublinieze. „Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major”, a susținut Iohannis, într-o conferință de presă la Bruxelles.
„Nu este o ingerință din partea mea în treburile constituționale, ci este articol de Constituție că mandatul se încheie când noul președinte depune jurământul. Punct, fără nicio posibilitate de interpretare. CCR nu mi-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească acest articol deși are doar un rând. CCR a subliniat că există acest articol și acesta se aplică. CCR a spus, atenție, că este lege și legea se aplică. Eu nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere”, a declarat Iohannis, la Bruxelles.
Motivarea CCR
Curtea şi-a motivat decizia pe baza documentelor desecretizate pe 4 decembrie 2024și prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) din data de 28 noiembrie, transmise de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – Direcţia Generală de Protecţie Internă, Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Din examinarea documentelor desecretizate, CCR a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele, de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice, au spus judecătorii constituționali.
Informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI în ședința CSAT de la finalul lunii noimebrie au indicat faptul că finanţarea campaniei candidatului proto-legionar Călin Georgescu pe rețeaua de socializare TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este „o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.
Citiți și: Curtea de Apel București îi RESPINGE lui Călin Georgescu acțiunea prin care a contestat decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale