Bart De Wever a depus jurământul în calitate de nou prim-ministru al Belgiei, după ce cinci partide au reușit, la finalul unor discuții maraton de 60 de ore, să cadă de acord asupra unui program de guvernare de 800 de pagini.
După șapte luni de negocieri, noul Guvern reunește trei partide din Flandra vorbitoare de flamandă – partidul naționalist N-VA al lui De Wever (care a obținut cele mai multe locuri la alegeri), creștin-democrații de centru și Vooruit (Înainte) de stânga – și două partide din Valonia francofonă: partidul centrist Les Engages și Mișcarea Reformistă de centru-dreapta.
Împreună, acestea dețin o majoritate de 81 de locuri în Parlamentul belgian cu 150 de locuri.
De Wever, în vârstă de 54 de ani, primar al orașului Antwerp din 2013, devine primul naționalist din Flandra numit premier al Belgiei, conform The Guardian. El îi succede lui Alexander De Croo, care rămăsese în funcție ca interimar după alegerile din iunie anul trecut.
De Wever a depus jurământul în fața regelui Philippe, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Palatul Regal din Bruxelles.
De Wever (care în ultimii ani a renunțat la apelurile pentru ca Flandra să devină o țară independentă) și principalii miniștri au depus jurământul în flamandă și valonă. Alte persoane din echipa de 15 membri s-au limitat să depună jurământul doar într-una dintre limbi în timpul scurtei ceremonii de la Palatul Regal.
A fost o indicație a modului în care vremurile se schimbă, iar cererile pentru independența Flandrei fac loc eforturilor de a găsi un echilibru între Flandra vorbitoare de flamandă, cu 6,7 milioane de locuitori, Valonia francofonă, cu 3,7 milioane, și Bruxelles-ul multilingv, cu 1,2 milioane.
Recorduri de neinvidiat în privința duratei negocierilor politice
Divizată între comunitățile valonă și flamandă și cu un sistem politic extrem de complex, Belgia are un record de neinvidiat în ceea ce privește discuțiile de formare a unei coaliții – 541 de zile în 2010-2011.
În 2019-2020, a fost nevoie de 493 de zile de negocieri pentru a se ajunge la o coaliție de șapte partide, condusă de fostul premier Alexander De Croo.
„Poți să nu iei parte la un Guvern și să aștepți până când sistemul poate fi luat ca un întreg. Nu am crezut niciodată în asta”, a declarat De Wever. „Cealaltă opțiune este să participi atunci când poți și să obții lucruri pentru comunitatea ta, și asta am făcut. Când nu participi, cu siguranță rămâi cu mâna goală”.
De la Palat, De Wever era așteptat să se îndrepte direct spre o reuniune a liderilor Uniunii Europene, la câteva străzi distanță, pentru discuții privind apărarea și relațiile transatlantice, conform Associated Press.
„Vom avea un guvern care va face ordine în buget, va pune în aplicare o politică socială echitabilă, va recompensa munca, va pune în aplicare cea mai strictă politică de migrație din toate timpurile, va aboli eliminarea treptată a energiei nucleare și va investi în siguranță”, au anunțat reprezentanții N-VA.
Reduceri ale ajutoarelor sociale și reforme ale pensiilor, menite să rezolve deficitul bugetar și datoria publică
Discuțiile privind coaliția se blocaseră în timpul verii pe tema deficitului bugetar al țării – 4,4% din PIB în 2023.
Programul de guvernare urmează să reducă beneficiile sociale în încercarea de a rezolva problema bugetului. De Wever a cerut reduceri ale ajutoarelor sociale și reforme ale pensiilor care au stârnit deja opoziția sindicatelor.
Belgia este una dintre cele șapte țări din Uniunea Europeană care se confruntă cu acțiuni disciplinare pentru că a înregistrat un deficit mai mare de 3% din PIB, încălcând astfel normele fiscale ale blocului comunitar.
Datoria totală a Belgiei se ridică la puțin peste 100% din PIB, una dintre cele mai mari din rândul statelor UE.
Foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Fost comisar european, ANCHETAT pentru presupusă spălare de bani