România se află în fața unei provocări importante în cadrul procesului de reformă fiscală și administrativă, iar reforma salarizării unitare în sectorul public reprezintă un pas esențial în îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, etapa a doua a acestei reforme trebuie să fie implementată până la sfârșitul trimestrului II din 2025.
Contextul reformei
Reforma salarizării unitare are drept scop modificarea semnificativă a modului în care sunt remunerați angajații din sectorul public.
Conform jalonului 420 din PNRR, etapa II a reformei presupune adoptarea unui nou cadru juridic pentru salarizarea funcționarilor publici, care să reflecte spațiul fiscal disponibil.
Astfel, reforma va intra în vigoare doar atunci când deficitul bugetar al României va fi sub 5% din PIB, respectând totodată prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare și cadrul bugetar stabilit pe termen mediu, ceea ce face puțin probabil ca aceasta să intre în vigoare în acest an.
Mai pe larg, Reforma 7 din PNRR se concentrează pe trei măsuri-cheie pentru îmbunătățirea echității și sustenabilității salarizării: revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale, reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală și limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază.
Revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru familiile ocupaționale
Conform Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031, revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru diferitele familii ocupaționale asigură o structură salarială mai rațională, transparentă și echitabilă.
”Stabilind criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor categorii profesionale din sectorul public, reforma reduce disparitățile salariale și ajută la alinierea plății cu responsabilitățile, experiența și calificările.
Această restructurare sprijină reziliența economică prin asigurarea unei compensări corecte a angajaților din sectorul public și a unei motivații adecvate, reducând astfel riscul disputelor de muncă sau al ineficiențelor care ar putea perturba serviciile publice”, potrivit documentului.
Reintroducerea grilelor salariale pentru administrația locală
Totodată, Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031 prevede că reintroducerea grilelor salariale specifice angajaților din administrația locală, atât publici, cât și contractuali, creează o mai mare consistență în practicile de remunerare între diferitele niveluri de guvernare.
”Aceasta reduce riscul fragmentării și inegalității salariale, asigurând că angajații din administrația locală sunt tratați similar cu cei din administrația centrală.
Un sistem transparent de grile salariale promovează echitatea și ajută la menținerea stabilității pieței muncii în sectorul public, contribuind la reziliența economică generală prin asigurarea unei livrări eficiente a serviciilor publice la toate nivelurile.
Reforma garantează că modificările sistemului de remunerare sunt implementate simultan pentru toate categoriile ocupaționale, prevenind apariția dezechilibrelor sau discrepanțelor salariale între diferitele sectoare. Această abordare unitară promovează echitatea și coeziunea în sectorul public, aliniindu-se cu Pilonul European al Drepturilor Sociale, care susține tratamentul egal, salariile echitabile și transparența în condițiile de muncă. Prin abordarea din timp a posibilelor disparități, reforma asigură că niciun grup de angajați din sectorul public nu este neglijat, contribuind la stabilitatea socială și o piață a muncii mai echitabilă”, se menționează în document.
Limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază
Această măsură, aplicată uniform în toate funcțiile din sectorul public, limitează plățile excesive sau disproporționate ale sporurilor, asigurând că fondurile publice sunt utilizate mai eficient, prevede același document.
”Măsura ajută la prevenirea inflației 74 salariale și promovează sustenabilitatea finanțelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreționare. Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potențialul de abuz și asigură că remunerația este mai predictibilă și echitabilă pentru toți angajații.
Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile și nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale”, se mai arată în Planului Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu 2025-2031.
Foto: Shutterstock – caracter ilustrativ