Ton Cremers are 76 de ani și a fost șeful securității la Rijksmuseum din Amsterdam – muzeul național al Olandei – din anul 1996 până în anul 2002. A consiliat numai puțin de 450 de muzee din întreaga lume în materie de securitate, de-a lungul anilor de activitate, iar după ce patru piese care făceau parte din Tezaurul Dacic al României au fost furate a declarat că securitatea la Muzeul Drents era precară.
Ton Cremers a oferit explicații pentru nrc.nl și s-a declarat surprins de reacțiile din lumea muzeelor după furtul coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice. Expertul în securitate s-a referit, în mod deosebit, la cei ei care se mulțumesc să spună că a avut loc o explozie care a dărâmat zidul și nimic nu putea fi făcut pentru a opri jaful.
„Trebuie să vedeți securitatea unui muzeu ca pe o ceapă. Are diferite straturi. Până ajungi la miez, cu cele mai valoroase piese. Se pare că, în acest caz, ceapa nu avea decât un strat exterior. Dacă oamenii aruncă în aer o ușă exterioară grea, nu ar trebui să fie capabili să scoată cele mai importante piese în două minute”, a declarat Ton Cremers .
„Directorii de muzee spun uneori lucruri care nu sunt adevărate despre securitate. Asigurătorii nu par să aibă suficientă expertiză în domeniul securității”, a continuat expertul în securitate.
„Românii au eșuat prin faptul că nu au stabilit cerințe clare pentru securitate. Asiguratorul a eșuat. Muzeul Drents a eșuat. Și Agenția Patrimoniului Cultural din Olanda, care a garantat o parte din daune, a eșuat. Lanțul a eșuat. Lucrurile au mers teribil de prost aici”, a mai declarat Ton Cremers.
„Am elaborat un program de cerințe pe baza căruia un muzeu și-a construit o vitrină cu o protecție antiefracție”
„Trebuie să existe mai multe uși în spatele ușii exterioare pe care trebuie să încerci să le spargi”, a mai precizat expertul în securitate.
„Apoi aveți vitrinele. Acum mai bine de douăzeci de ani, am elaborat un program de cerințe pe baza căruia un muzeu și-a construit o vitrină cu o protecție antiefracție de douăzeci de minute. Au fost angajați profesioniști care au lovit vitrina timp de o jumătate de oră, ștergându-și din când în când sudoarea de pe frunte, dar nu au reușit să spargă sticla”, spune Tom Cremers.
În cazul muzeului Drents, a completat expertul, vitrinele unde erau ținute exponatele nu erau destul de sigure. „
„Știu că oamenii doresc o vedere neîntreruptă a obiectului, dar fără un cadru sticla nu poate fi niciodată foarte rezistentă. Mă refer la sticla laminată. În sticla laminată trebuie să existe și o peliculă prin care să nu poți trece, ca în parbrizul unei mașini. Asta se face cu policarbonat, un plastic foarte dur. Multe magazine de bijuterii au acest tip de sticlă. Bijutierul obișnuit are vitrine mai sigure decât Muzeul Drents”, a conchis Tom Cremers.
Foto – Profimedia Images
Cum se va derula, pas cu pas, ANCHETA jafului din Olanda. Ipoteza-șoc luată în calcul de procurori și marile semne de întrebare
MESAJUL apărut pe pagina Muzeului Drents, după JAFUL care a schimbat total lucrurile. Anunț ireal în cei 170 de ani de existență: „Este o ZI NEAGRĂ”
Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, care găzduiește o expoziție cu vechi obiecte dacice. Au fost furate exponate din tezaurul dacic
Marcel CIOLACU reacționează după furtul obiectelor de TEZAUR dacic/ „Trebuie să revină cât mai repede în patrimoniul românesc”