Bundesliga: Dortmund - Leverkusen, vineri, 21:30, DGS 1
La Liga: Rayo - Celta Vigo, vineri, 22:00, DGS 2
Ambii au dat exemplul lui ”U” Cluj, despre care Gică Popescu a spus că primește pe an 4 milioane de lei, iar Marian Mihail a plusat și a transmis că, de fapt, suma primită în 2023 de la Primăria Cluj-Napoca se ridică la 11 milioane de lei.
”U” Cluj, replică pentru Marian Mihail
Mihai Moga, brand lamanger la Universitatea Cluj, a venit cu replica și a dat exemplul altor cluburi organizate ca societăți non-profit. De asemenea, a anunțat că ”U” Cluj va renunța la banii primiți de la autorități dacă același lucru va fi făcut de toate celelalte cluburi din primele două ligi.
”Domnul Mihail probabil se raportează la o altă realitate. De exemplu, dânsul susține că nu înțelege ce caută ONG-urile în fotbalul românesc în 2025.
Îi reamintesc că în Europa avem exemple multiple de cluburi organizate ca entități non-profit, deci fără patron, unele chiar câștigătoare de Champions League, precum Real Madrid sau Barcelona.
Pentru că îl preocupă foarte mult FC Universitatea Cluj, pot să îi prezint domnului Mihail un exemplu dintr-o țară care a intrat în Schenghen înaintea României. În Croația, 66% din clubul Hajduk Split este deținut de primăria orașului.
De altfel, nu trebuie să mergem foarte departe în istoria Rapidului, un club pe care îl respectăm, pentru a vedea legăturile cu Primăria Sectorului 1, fără de care este posibil ca traiectoria echipei să fi fost alta.
Îi mai reamintesc domnului Mihail că FC Universitatea Cluj, beneficiind de sponsori și parteneri puternici, unii listați la bursă, a anunțat cu mult timp în urmă că este pregătită să renunțe la cofinanțarea de la Consiliul Local în momentul în care toate cluburile din primele două ligi vor renunța la fondurile publice”, a declarat Mihai Moga, brand manager la ”U” Cluj.
Marian Mihail îi ia apărarea lui Gică Popescu și spune că în 2023 ”U” Cluj ar fi primit 11 milioane de lei din bani publici
”Am văzut afirmațiile domnului Gică Popescu. Am citit, de fapt. Cele legate de finanțările echipelor. Inclusiv reacțiile de la ”U” Cluj și pot înțelege că fiecare își apără zona, ceea ce mi se pare normal să fie așa, dar trebuie să ne raportăm la aceeași realitate până la urmă.
Până să ajungem la discrepanța sesizată de dumnealui, bani privați versus bani publici, mie mi-e greu să înțeleg altceva: cum mai poate, în 2025, să fie compatibil fotbalul profesionist cu activitatea non-profit? Aproape jumătate din cluburile din Liga 1 sunt ONG-uri, sunt entități non-profit. Deci nici nu putem vorbi de patroni, de rentabilitate...
Noi, Farul, Craiova, cei care suntem societăți pe acțiuni, lucrăm pentru profit, iar ceilalți pentru ce? Pentru binele comunității? Deci și dacă ar fi finanțate exclusiv din donații și sponsorizări din bani privați, tot rămâne anomalia non-profitului, este lipsit de sens să investești într-un ONG.
Bun, am ajuns aici pentru că Legea Sportului după care ne ghidăm chiar este una învechită, anul 2000, chiar dinaintea aderării la UE. Dacă e adoptată în 2000, probabil reflectă realitatea societății din anii 90. Or, atunci eram străini de noțiuni precum beneficiari reali, concurență, ajutor de stat și așa mai departe.
Dar suntem în 2025, unde e sistemul concurențial? Sunt milioane de lei bani publici în concurență cu bani privați. Domnul Popescu chiar a fost finuț când a spus 4 milioane de lei la Cluj, pentru că aceea a fost suma din 2022. În 2023 au fost 11 milioane de lei de la autoritățile locale, informațiile sunt publice.
Dacă îmi aduc aminte corect, la Timișoara primarul Robu a oprit finanțarea la acel ultim ACS Poli după ce a întrebat Consiliul Concurenței dacă este în regulă cum se dau banii la echipă. I s-a răspuns că din punct de vedere concurențial nu este normal și a decis să spună STOP.
De ce strică concurența banul public? Din foarte multe motive. În primul rând, că nu se acordă într-un mod echitabil, transparent. Asta reclamă cei de la Farul. Mai departe, nu există control și supraveghere în cum se cheltuie și ajungi invariabil la o risipă.
S-au pus niște limite pe natura cheltuielilor, nu poți plăti de exemplu salarii din bani publici decât într-o anumită cotă, dar supravegherea e aproape inexistentă. Niciodată banul public nu va fi la fel de urmărit ca banul privat, adus de investitor de acasă, din banii munciți”, a declarat Marian Mihail joi, pentru Digi Sport.