Întârzierea somnului în faza de visare – cunoscută sub numele de somn cu mișcări oculare rapide (REM) – ar putea fi un semn timpuriu al bolii Alzheimer, ceea ce ar putea deschide noi modalități de diagnosticare și tratare a acestei afecțiuni devastatoare înainte de dezvoltarea sa completă.
Constatările unei echipe din China, SUA și Spania se bazează pe lucrările anterioare care au analizat relațiile dintre calitatea somnului, formarea memoriei, gândirea cognitivă și riscul de demență.
„Tulburările de somn sunt frecvente la pacienții cu demență și au fost asociate din ce în ce mai mult cu boala Alzheimer și cu biomarkerii bolii Alzheimer și ai demențelor asociate, chiar și în stadiile preclinice ale bolii”, scriu cercetătorii în lucrarea lor.
Pentru a analiza în continuare acest lucru, 128 de adulți cu o vârstă medie de aproape 71 de ani au rămas peste noapte într-o clinică unde somnul lor a putut fi monitorizat. Dintre aceștia, 64 fuseseră , iar 41 aveau tulburări cognitive ușoare.
Cercetătorii i-au împărțit pe cei care dormeau în grupuri, în funcție de cât timp le lua să ajungă la somnul REM. Pentru grupul care a ajuns cel mai repede la REM, aceasta a fost mai mică de 98,2 minute; pentru grupul care a avut nevoie de cea mai lungă perioadă, aceasta a fost de peste 192,7 minute.
După ajustarea în funcție de factori precum vârsta, funcția cognitivă și riscul genetic, cercetătorii au constatat că cei la care REM întârzia cel mai mult aveau mai multe șanse de decât cei care ajungeau cel mai devreme la stadiul de somn.
Comparațiile ulterioare au arătat că grupul celor care dormeau REM târziu avea tendința de a prezenta în creier mai multe acumulări de proteine amiloide beta și tau asociate cu Alzheimer. De asemenea, aveau tendința de a avea mai puțină proteină care susține supraviețuirea neuronilor și ne ajută creierul să învețe, numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF).
Aceasta nu înseamnă cauză și efect direct, dar este un indicator util. Cercetătorii cred că atingerea REM mai devreme duce la un echilibru chimic în creier care este mai sănătos și mai bine protejat împotriva ravagiilor demenței, scrie ScienceAlert.
„Întârzierea somnului REM perturbă capacitatea creierului de a consolida amintirile, interferând cu procesul care contribuie la învățare și memorie”, spune epidemiologul Yue Leng, de la Universitatea din California, San Francisco.
Ca întotdeauna, Alzheimer este o boală complicată. Este dificil să distingi cauzele bolii de consecințele sale – cum este cazul agregărilor toxice ale proteinelor amiloid beta și tau, care ar putea
Cercetătorii sugerează că promovarea unui ciclu de somn sănătos – prin tratarea unor afecțiuni precum apneea de somn și evitarea consumului excesiv de alcool, de exemplu – ar putea ajuta la evitarea întârzierilor în somnul REM, la sprijinirea formării memoriei și, în cele din urmă, la reducerea riscului de demență.
„Cercetările viitoare ar trebui să studieze efectele anumitor medicamente care influențează tiparele de somn, deoarece acestea pot modifica progresia bolii”, spune Leng.
Cercetarea a fost publicată în Alzheimer’s and Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.