Este esențial ca oamenii să aibă încredere în știință. Aceasta poate influența deciziile personale legate de sănătate și poate susține elaborarea de politici bazate pe dovezi, ajutând guvernele să gestioneze crize precum pandemia de COVID-19 sau schimbările climatice.
Un sondaj realizat pe 71.922 de persoane din 68 de țări, condus de o echipă globală de 241 de cercetători, a relevat că majoritatea oamenilor au un nivel relativ ridicat de .
Rezultatele, publicate în revista Nature Human Behaviour, subliniază dorința publicului ca oamenii de știință să aibă un rol activ în societate și în elaborarea de politici.
Ce înseamnă că lumea are încredere în știință?
Potrivit rapoartelor și sondajelor, oamenii de știință sunt printre cei mai de încredere membri ai societății. Totuși, există frecvent afirmații despre o „criză de încredere” în știință. Cercetările anterioare sugerează că raportarea media despre sondaje poate acționa ca o profeție auto-împlinită, subminând credibilitatea științei prin crearea unei percepții de criză. De asemenea, narațiunile politice din media pot influența opinia publică; de exemplu, expunerea la raportări conservatoare despre controverse științifice poate crește neîncrederea și negarea schimbărilor climatice.
Cercetarea actuală merge dincolo de lumea occidentală, analizând țări din Sudul Global. Echipa a utilizat un proiect colaborativ Many Labs, aplicând același sondaj tradus în 68 de țări. Datele, colectate între noiembrie 2022 și august 2023, au fost ponderate în funcție de distribuția națională de vârstă, gen, educație și dimensiunea eșantionului. Încrederea în oamenii de știință a fost măsurată prin patru dimensiuni: competență, bunăvoință, integritate și deschidere.
Rezultatele sondajului
La nivel global, majoritatea oamenilor au o încredere relativ ridicată în oamenii de știință (scor mediu de 3,62 pe o scară de la 1 la 5). Oamenii îi percep pe cercetători ca având o competență ridicată, intenții binevoitoare și o integritate moderată, dar mai puțină deschidere la feedback: 78% dintre respondenți îi consideră pe oamenii de știință calificați; 57% îi percep ca fiind onești; 56% cred că sunt preocupați de bunăstarea publicului; nicio țară nu a raportat un nivel scăzut de încredere. Australia s-a clasat pe locul cinci, după Egipt, India, Nigeria și Kenya.
Majoritatea participanților (83%) consideră că oamenii de știință ar trebui să comunice cu publicul larg despre știință. Aproximativ jumătate (49%) cred că aceștia ar trebui să militeze activ pentru politici specifice, iar 52% susțin implicarea lor în procesul de elaborare a politicilor, subliniază Science Alert.
În Australia, sprijinul pentru implicarea oamenilor de știință este și mai mare: 66% doresc ca aceștia să militeze pentru politici specifice, iar 62% susțin participarea lor activă în luarea deciziilor politice.
Lumea are încredere în știință, dar există divergențe cu privire la priorități
Mulți respondenți simt că prioritățile cercetării științifice nu sunt aliniate cu nevoile lor. În general, publicul le atribuie cea mai mare prioritate cercetărilor pentru îmbunătățirea sănătății publice, urmate de soluționarea problemelor energetice și reducerea sărăciei. Dezvoltarea are cea mai mică prioritate globală, deși este mai apreciată în țările din Africa și Asia.
Rezultatele contrazic ideea unei „crize de încredere” în știință. Totuși, acestea evidențiază unele preocupări: doar 42% dintre respondenți cred că oamenii de știință iau în considerare opiniile altora; deși sunt percepuți ca fiind competenți și bine intenționați, li se atribuie mai puțină deschidere la dialog; discrepanțele dintre prioritățile percepute și cele dorite pot afecta încrederea.
Pentru a menține și consolida această încredere, cercetătorii ar trebui să fie mai receptivi la feedback și să încurajeze dialogul cu publicul. În țările occidentale, se recomandă găsirea unor metode noi de a ajunge la grupuri conservatoare. De asemenea, oamenii de știință ar trebui să ia în considerare valorile publice în stabilirea priorităților de cercetare.