Studiind gazul fierbinte care strălucește în spațiul circumgalactic, astrofizicienii au găsit dovezi ale unor câmpuri magnetice enorme care se învârt prin și în jurul „haloului” de materie întunecată al galaxiei noastre.
„Această lucrare oferă primele măsurători detaliate ale câmpurilor magnetice din haloul emițător de raze X al Căii Lactee și descoperă noi conexiuni între activitățile de formare a stelelor și efluviile galactice”, explică astrofizicianul He-Shou Zhang de la Institutul Național de Astrofizică (INAF) din Italia.
„Rezultatele noastre arată că, de fapt, crestele magnetice pe care le-am observat nu sunt doar structuri întâmplătoare, ci sunt strâns legate de regiunile de formare a stelelor din galaxia noastră.”
Studiul a fost realizat pe baza luminii cu raze X emise de două structuri uriașe care se extind deasupra și Descoperite în 2020, aceste „bule eROSITA” se întind la peste 45.000 de ani-lumină de o parte și de alta a centrului galactic. Ele sunt alimentate de fluxuri uriașe de gaz și plasmă; șocurile din acest mediu fac ca bulele să strălucească puternic în domeniul razelor X.
Atunci când au fost descoperite bulele, oamenii de știință au considerat că există două surse principale.
Dovezi ale unor câmpuri magnetice enorme
Una era activitatea găurii negre supermasive . Dacă ar fi trecut printr-o perioadă de activitate a jetului, căldura și energia create ar fi putut face să explodeze bulele. A doua explicație a fost activitatea de explozie stelară. Galaxia este destul de liniștită acum, dar ar fi putut trece printr-o perioadă de formare intensă de stele. Și aceasta ar fi putut produce suficientă căldură și energie pentru a crea bulele eROSITA care se extind în haloul galactic.
Zhang și colegii săi s-au gândit că eventualele câmpuri magnetice, dacă au fost prezente, ar putea avea unele răspunsuri.
Lumina, atunci când traversează un câmp magnetic, se orientează în funcție de direcția câmpului magnetic în ceea ce se numește polarizare. Putem examina lumina colectată de telescoapele noastre pentru a vedea nu doar dovezi ale polarizării sale, ci și direcția câmpului magnetic care a produs-o, scrie ScienceAlert.
Atunci când cercetătorii au studiat polarizarea spectrului larg de lumină emisă de bulele eROSITA, au descoperit filamente uriașe și lungi de magnetizare. Dacă am putea vedea aceste filamente cu ochii noștri, ele s-ar întinde pe cer de până la 150 de ori mai mult decât lățimea unei Luni pline, spun cercetătorii.
Originea bulelor eROSITA a fost formarea de stele
Iar filamentele sugerează că originea bulelor eROSITA a fost formarea de stele. La o distanță cuprinsă între aproximativ 10.000 și 16.000 de ani-lumină de centrul galactic, un inel de formare stelară ar fi putut produce căldura și vânturile care au făcut ca gazul fierbinte și plasma să se reverse pe o distanță de zeci de mii de ani-lumină și mai mult.
„În prezent, este bine cunoscut faptul că o mică parte din galaxiile active pot genera fluxuri de materie alimentate prin acreție pe găuri negre supermasive sau prin evenimente intense de formare stelară, care afectează profund galaxia gazdă. Astfel de fluxuri sunt considerate elemente fundamentale în reglarea creșterii galaxiilor și a găurilor negre din centrul lor”, explică astrofizicianul Gabriele Ponti de la INAF.
Desigur, nu este o certitudine; va fi nevoie de mult mai multe analize pentru a face o determinare solidă cu privire la sursa bulelor. Descoperirile echipei sunt în concordanță cu simulările recente, dar vor fi necesare simulări mai detaliate pentru a determina dacă formarea stelelor poate produce tipurile de fluxuri pe care le observăm în bulele eROSITA.
Cercetarea a fost publicată în Nature Astronomy.