Apărările naturale ale Pământului împotriva emisiilor de carbon ar putea să cedeze. Anul trecut, plantele și pădurile nu au absorbit carbon aproape deloc.
De-a lungul timpului, planeta noastră a fost gazda unor „rezervoare de carbon” naturale, cum ar fi pădurile și oceanele, care în mod obișnuit elimină dioxidul de carbon potențial dăunător din atmosferă.
Însă date preliminare ale unei echipe internaționale de cercetători arată că anul 2023, cel mai fierbinte an înregistrat până acum, a adus o scădere alarmantă a capacității naturale a Pământului de a absorbi și neutraliza carbonul. Solul, plantele și aproape deloc.
Cu alte cuvinte: în 2023, se pare că unele dintre aceste „rezervoare de carbon” naturale au încetat să mai funcționeze.
În 2023, pădurile nu au absorbit carbon aproape deloc
Potrivit The Guardian, aceste concluzii sunt susținute și de alte cercetări, precum un studiu din 2023 asupra zooplanctonului, care a arătat că topirea rapidă a ghețarilor din oceane poate reduce capacitatea acestora de a capta și reutiliza carbonul. Dependența umanității de combustibilii fosili a pus o presiune imensă pe aceste rezervoare de carbon pentru a curăța atmosfera. Și, deși mediul a demonstrat o capacitate incredibilă de reziliență și adaptabilitate de-a lungul timpului, aceste cercetări în creștere ar putea semnala un punct de cotitură cu consecințe majore, iar oamenii de știință trag un semnal de alarmă.
„Această planetă, deja stresată, ne-a ajutat în mod tăcut și ne-a permis să ascundem sub preș datoriile noastre, . Ne simțim într-o zonă de confort, nu vedem cu adevărat criza”, a declarat Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (Germania).
Este de remarcat faptul că rezervoarele de carbon sunt complexe și dificil de măsurat, iar modelele arată o variabilitate în ceea ce privește cronologia.
Ce ne va aduce viitorul?
„În general, modelele sunt de acord că atât absorbția de carbon de către sol, cât și cea de către ocean vor scădea în viitor din cauza schimbărilor climatice. Însă există întrebarea cât de repede se va întâmpla acest lucru”, a declarat Andrew Watson, liderul grupului de cercetare în științe marine și atmosferice de la Universitatea Exeter (Anglia).
Watson a adăugat că majoritatea modelelor „tind să arate că acest proces se desfășoară destul de lent, pe parcursul următorilor 100 de ani”, dar a subliniat, de asemenea, că aceste modele nu iau în considerare factori aparent importanți, cum ar fi înrăutățirea incendiilor de pădure și defrișările, scrie Futurism.
Indiferent dacă acest colaps va avea loc în decursul unui deceniu sau al unui secol, modelele care arată o prăbușire a rezervoarelor de carbon sunt un semn îngrijorător că ar putea accelera curând.
„Oamenii de știință din domeniul climei sunt îngrijorați nu atât de ceea ce includ modelele, cât de ceea ce ele nu pot lua în considerare”, a declarat Watson.