Arheologii au descoperit rămășițele unui fort roman din secolul al IV-lea în sud-estul Turciei, confirmând înregistrările istorice referitoare la construcția fortăreței în timpul domniei împăratului Constanțiu al II-lea.
au fost descoperite la Hasankeyf, unul dintre cele mai vechi situri locuite continuu din lume. De-a lungul a 10.000 de ani, peste 20 de culturi, incluzând asirieni, bizantini și otomani, au construit și locuit în această așezare de pe râul Tigru.
Când romanii au ajuns la Hasankeyf, au ridicat un fort pentru a-și păzi granița imperiului cu Persia. Deși înregistrările istorice menționau existența fortului, iar săpăturile arheologice au început încă din anii 1980, fortul nu a fost localizat până în această vară. Acesta a fost dezgropat de o echipă de cercetători condusă de Zekai Erdal, un istoric de artă de la Universitatea Mardin Artuklu (Turcia).
Rămășițele unui fort roman, descoperite în Hasankeyf
Erdal a colaborat cu experți în arhitectură romană pentru a identifica pietrele mari și masive ca fiind rămășițele tehnicii de construcție „opus isodomum”, utilizată frecvent de romani în clădirile lor publice locale, dar rar întâlnită .
Puține lucruri se cunosc despre acest vechi fort, numit la un moment dat Cepha, din cuvântul aramaic pentru „stâncă”. În anii 350, Constanțiu al II-lea a construit o serie de fortărețe, inclusiv Cepha, în locuri strategice aflate de-a lungul frontierei estice a Imperiului Roman, pentru a proteja populația locală de invaziile persane. Deși împăratul roman Iovian și regele persan Shapur al II-lea au semnat un tratat de pace în anul 363, Cepha a rămas o fortăreață și avanpost militar roman, scrie Live Science.
Săpăturile arheologice de la Hasankeyf au scos la lumină artefacte din diverse perioade istorice. Printre acestea se numără o figurină din lut reprezentând un cal din epoca fierului, fresce florale din secolele XIII-XIV și sicrie musulmane din perioada otomană.
Ce s-a găsit în săpături?
Într-o săpătură din 2023, echipa condusă de Erdal a descoperit un „bol de vindecare” de 800 de ani, inscripționat cu , precum și două inele din os și piatră semiprețioasă agat, care erau probabil folosite de arcașii din Evul Mediu pentru protecția degetelor.
Construcția barajului Ilısu (cunoscut și sub numele de barajul Veysel Eroğlu) pe râul Tigru, finalizată în 2018, a dus la inundarea unei mari părți din Hasankeyf. Multe dintre structurile și artefactele antice au fost relocate în zona Arheoparc pentru a fi conservate într-un muzeu în aer liber. Cu toate acestea, potrivit lui Erdal, doar partea inferioară a vechiului Hasankeyf a fost inundată de baraj, în timp ce partea superioară, care include cetatea și fortul, rămâne intactă.